„Cu toate acestea, numărul cererilor aprobate de FMS în acest an a scăzut brusc,” – declara Svetlana Gannushkina, reprezentantul unui ONG care acordă asistenţă civilă refugiaţilor.
„După anexarea Crimeei, entuziasmul naţional ajută în depăşirea obstacolelor birocratice, dar acum, acest efect a dispărut, şi potenţialii noi cetăţeni ai Rusiei se confruntă cu realitatea dura din Rusia” – scrie TAZ.
Rusia nu mai este interesată de soarta refugiaţilor, spune Gannushkina. Şi reprezentantul Consiliului pentru Drepturile Omului de pe lângă Preşedintele Rusiei, Evgeny Bobrov consideră că interesul faţă de refugiaţi este în scădere, şi a contestat cifrele oficiale ale FMS. Potrivit lui, în cele 369 de tabere pentru refugiaţi din întreagă Rusia acum trăiesc doar 21.000 de oameni. Potrivit lui Bobrov, „guvernul nu este interesat serios de problemele acestor oameni.” „Nu se mai aude nimic despre programul de stat pentru sprijinirea refugiaţilor, care era propagat peste tot anul trecut,” – remarcă Die Tageszeitung.
Şeful Institutului Strategiei Naţionale din Moscova, Mihail Remizov de asemenea constată lipsa de interes a autorităţilor. „În regiuni, autorităţile locale încearcă să taie sau anuleze programele pentru refugiaţi impuse de centru” – spune Remizov. Motivul pentru aceste acţiuni – „frică funcţionarilor că acestea programe de ajutor vor exacerbă tensiunile sociale.” La rândul sau, Bobrov a declarat că autorităţile nu mai sunt dispuse să cheltuiască milioane de ruble pentru refugiaţii din Ucraina, deoarece nu se mai simte „efect de propagandă.”
De fapt, nu statul îi ajută pe refugiaţi, ci refugiaţii ajută statul rus, scrie Die Tageszeitung. Pentru a parcurge toate procedurile birocratice, un refugiat trebuie să plătească „mai multe sute de euro”. El este obligat să obţină un permis de muncă, un certificat de cunoaştere a limbii ruse, precum şi să treacă un test obligatoriu de cunoaştere a istoriei şi legilor din Rusia. Ulterior, toate documentele trebuie traduse şi legalizate.
Cea mai mare dificultate este asociată obţinerii asigurării de sănătate, adaugă Die Tageszeitung. Anul trecut, premierul rus Dmitri Medvedev a emis un ordin privid integrarea refugiaţilor în sistemul de asigurări medicale obligatorii, dar ordinul nu se aplică, subliniază publicaţia.
„Poliţa de asigurare obligatorie de sănătate, în cele mai multe cazuri poate fi obţinută numai în schimbul unei mite, şi chiar şi atunci ucrainenii nu au garanţia accesării serviciilor medicale”, – spune Bobrov. Chiar şi căutarea unui loc de muncă pentru ucraineni este o problema, spune Gannushkina: „Spre deosebire de imigranţii din Asia Centrală, ucrainenii vorbesc limba rusă şi nu se lasă înşelaţi.”
sursa: paginaderusia.ro
