Președintele Cehiei afirmă că toți rușii din străinătate ar trebui puși sub „supraveghere strictă”
Președintele Cehiei, Petr Pavel, un general în retragere și fost comandant în cadrul NATO, afirmă că toți rușii aflați în străinătate ar trebui plasați sub „supraveghere strictă” de către serviciile de informații din țările care îi găzduiesc, relatează Politico.
„Toți rușii care trăiesc în țări occidentale ar trebui monitorizați mult mai mult decât în trecut deoarece ei sunt cetățeni ai unei națiuni care poartă un război de agresiune”, a declarat Pavel într-un interviu publicat joi, 15 iunie, de Radio Europa Liberă.
Pavel a invocat în acest sens precedentul stabilit de Statele Unite în al Doilea Război Mondial.
„Poate să îmi pară foarte rău pentru aceste persoane dar în același timp, când ne uităm în urmă, atunci când a început al Doilea Război Mondial, toată populația japoneză care trăia în Statele Unite a fost pusă de asemenea sub un regim strict de monitorizare”, a argumentat el.
„Este pur și simplu costul războiului”, a argumentat președintele ceh.
Precedentul invocat de generalul Petr Pavel privind supravegherea rușilor
Întrebat de jurnaliștii de la RFE ce vrea să sugereze prin „monitorizare”, Pavel a răspuns că „să te afli sub supravegherea serviciilor de securitate”.
Agenția Reuters amintește că fostul președinte american Franklin Delano Roosevelt a semnat în 1942 Ordinul Executiv 9066 care a autorizat încarcerarea americanilor cu origini japoneze în lagăre de supraveghere după atacul asupra bazei navale de la Pearl Harbour.
În jur de 120.000 de persoane au fost transferate în 10 lagăre din cauza îngrijorărilor că ar putea fi simpatizanți ai inamicului.
Generalul Petr Pavel a mai declarat în timpul interviului acordat RFE că se așteaptă ca NATO să ofere Ucrainei sprijin puternic pe termen lung la summitul ce va avea loc luna viitoare la Vilnius.
Fostul comandant NATO a pledat pentru sprijin nelimitat acordat Ucrainei
Pavel, un susținător puternic al Ucrainei care a pledat pentru „sprijin nelimitat” pentru aceasta, a declarat în luna mai că este în favoarea acceptării țării în Uniunea Europeană și NATO ca obiectiv pe termen lung al celor două organizații din care face parte și Cehia.
El a câștigat alegerile prezidențiale ce au avut loc în Cehia la sfârșitul lunii ianuarie, devenind al patrulea președinte al țării din istoria sa post-comunistă.
Comentariile sale de joi i-au luat însă prin surprindere pe unii analiști, dat fiind faptul că anterior el a spus că ar fi o „mare greșeală” ca toți rușii să fie „puși într-un singur sac”.
El a vorbit într-un amplu interviu acordat în luna martie ziarului polonez Reczpospolita despre șansele Ucrainei de a învinge Rusia prin contraofensiva așteptată a Kievului, atingând totodată și subiectul relațiilor cu Moscova după încheierea războiului.
„Sper că noi – mă refer la țările care susțin Ucraina și Ucraina însăși – vom putea duce la înfrângerea Rusiei în Ucraina. Și să facem Rusia atât de mult mai slabă încât nu să nu mai poată începe o agresiune împotriva nimănui”, a subliniat el.
Președintele Cehiei a spus că relațiile cu Rusia nu pot fi reluate ca înainte
„De asemenea, trebuie să începem să căutăm modalități de a ajunge la ruși în parte pentru a lucra împreună pentru un viitor mai bun pentru Rusia. Ar fi o mare greșeală să-i punem pe toți rușii într-un singur sac”, a adăugat președintele Cehiei.
„În același timp, ne este imposibil să ne întoarcem la afaceri ca de obicei fără a schimba regimul rus pe plan intern. Doar că nu este posibil”, a mai subliniat.
El a argumentat că iertarea Moscovei pentru începerea războiului din Ucraina „ar încuraja liderii ruși să declanșeze un alt conflict în viitorul apropiat”.
„Încă trebuie să fim hotărâți să slăbim regimul rus pentru ca poporul rus să înțeleagă că ceea ce au făcut a fost o greșeală. Și că singurul viitor este dialogul și în cele din urmă cooperarea, nu agresiunea”, a mai spus Petr Pavel.
Pavel a intrat în armată în perioada comunistă, când Praga făcea parte din Pactul de la Varşovia condus de sovietici, şi a fost decorat pentru serviciile de menţinere a păcii în fosta Iugoslavie în anii 1990.
A ajuns să conducă statul major ceh şi a fost preşedinte al comitetului militar al NATO timp de trei ani, înainte de a se pensiona în 2018.