Este vorba de cei ale căror dosare au fost deja soluţionate (din circa 1300 depuse la Primărie), respectiv creditele acordate, o bună parte locuind deja în propriile case.

Şedinţa s-a dorit a fi una „festivă şi de bilanţ” – pentru aceasta, Primăria le-a oferit tuturor beneficiarilor proiectului câte un certificat şi o icoană -, dar şi de identificare a problemelor cu care s-au confruntat aceştia şi care pot fi catalogate în funcţie de locuinţa solicitată: 1. în blocurile noi (ce urmează să fie ridicate pe str. Ghioceilor 2, şi bd. Mircea cel Bătrân 50); 2. mansarde; 3. apartamente pe piaţa secundară. Cele mai puţine probleme au apărut în cazul procurării locuinţelor pe piaţa secundară – majoritatea dintre cei care au optat pentru această variantă deja au trecut în propriile apartamente. Mai greu se mişcă lucrurile în cazul mansardelor, pentru a căror construcţie, deocamdată, Primăria are contract cu o singură companie, „Euromansarde”. Din cauza întârzierii lucrărilor, mulţi dintre cei care planificau să facă Revelionul în mansarde vor mai trebui să aştepte. Atât reprezentanţii Primăriei însă, cât şi cei ai companiei de construcţii au dat asigurări că întârzierea nu va depăşi o lună şi jumătate-două – adică, cei care au optat pentru mansarde ar trebui să intre în posesia lor maximum la sfârşit de februarie. Totodată, consilierul municipal Oleg Cernei a anunţat că în acest an vor fi semnate contracte de mansardare cu mai multe companii, astfel încât oferta va fi diversificată.

Salariile „în plic”, spaima creditorilor

Diversificare se aşteaptă şi în cazul băncilor, Primăria propunându-şi să coopteze în „Prima Casă” mai multe instituţii bancare. Astăzi, se lucrează doar cu „Moldova-Agroindbank”, pentru blocul din Ghioceilor 2 şi Banca Comercială Română Chişinău, cea graţie căreia, de fapt, a şi fost posibilă demararea programului. Prezent la şedinţă, Sorin Andrei, preşedintele BCR Chişinău, a explicat că, pentru bancă, cel mai greu e să se convingă de capacitatea de plată a solicitanţilor – majoritatea moldovenilor nu pot să-şi probeze veniturile de facto, fie că e vorba de salarii plătite în proporţie de 60-70% „în plic”, fie de contribuţia rudelor care lucrează peste hotare. Potrivit Mariei Banari, coordonatoarea din cadrul Primăriei a proiectului, dacă toate salariile ar fi plătite oficial, numărul beneficiarilor de credite ar fi cel puţin de două ori mai mare. De aceea, s-a arătat convins Sorin Andrei, este nevoie ca angajaţii să lupte pentru transparenţa salarială, care este un drept al lor. Totodată, el a menţionat că experţii BCR încearcă să evalueze situaţia în ansamblu, astfel încât să găsească o soluţie pentru cât mai mulţi solicitanţi.

Referitor la blocul din str. Ghioceilor 2, cu care de fapt a demarat „Prima Casă”, acesta a devenit mai puţin atractiv din cauza extinderii programului şi asupra pieţei secundare, dar şi a crizei de pe piaţa imobiliară. Când există tot mai multe construcţii „îngheţate”, oamenii se tem să investească în locuinţe „virtuale”. În plus, pentru mulţi e destul de dificil să plătească şi chiria, şi creditul pentru viitoarea casă, motiv din care peste 100 de persoane au optat pentru un apartament pe piaţa secundară. Astfel, pe moment, pentru unul din cele patru blocuri proiectate pentru strada Ghioceilor au fost contractate doar 46 de apartamente din 72, iar lucrările la celelalte trei blocuri nu vor începe până când nu vor fi contractate cel puţin 50% din numărul total de locuinţe. Aceasta înseamnă că viteza lucrărilor – care nu trebuie să depăşească 30 de luni şi care, potrivit lui Radu Sofrone, şeful Direcţiei construcţii capitale a Primăriei, se desfăşoară conform graficului – este încă incertă, totuşi.

În pofida dificultăţilor, Dorin Chirtoacă este convins că „Prima Casă” a păşit cu dreptul şi că cele nouă luni care au trecut de la semnarea de către Primărie a primei scrisori de garanţie – la 21 aprilie 2011 – este doar un prim pas în soluţionarea problemei locative a chişinăuienilor. Amintim că, în ultimii zece ani, Primăria Chişinău a anunţat desfăşurarea mai multor programe locative. Majoritatea au fost proiecte sociale, i-au avut ca destinatari pe bugetari şi nu au avut finalitate. „Prima Casă” e un program accesibil tuturor chişinăuienilor, deopotrivă angajaţi în sfera publică sau privată, cu condiţia să întrunească cele câteva criterii cerute de Primărie (www.chisinau.md).

Iar în calitate de proaspătă beneficiară a acestui proiect, voi face o singură menţiune: Primăria aprobă, dar în traistă nu pune. Adică, aveţi de negociat cu banca. Dar atât experienţa mea, cât şi – mai ales! – experienţele de succes pe care le-am auzit sâmbătă m-au convins că acest lucru nu este imposibil.