Ce se schimbă? Până în prezent, primăriile din zona rurală primeau finanțare de la centrele raionale, iar banii aveau o destinație prestabilită. Din 2015, banii în bugetele locale vor fi virați direct de la Chișinău, de către Ministerul Finanțelor. Aleșii locali vor avea libertatea să cheltuiască sumele distribuite în funcție de nevoile comunității.
Primarii, încurajați să devină mai întreprinzători
Primarul comunei Cremenciug, raionul Soroca, Anatolie Pânzaru, este de părere că noua modalitate de finanțare a bugetelor locale este binevenită, pentru că oferă posibilitatea dezvoltării mai multor întreprinderi din zonele rurale. Noul procedeu are rolul de a face regulă în calcularea sumelor transferate de la Chișinău către primăriile de la sate, a declarat, pentru TIMPUL, primarul satului Feștelița, Nicolae Tudoreanu.
Anterior, cu cât un primar reușea să adune mai mulți bani la bugetul local, cu atât i se reduceau transferurile de la Chișinău. Acum lucrurile se vor inversa. Astfel, a spus edilul, vechiul sistem de finanțare „era centrat pe cheltuieli, iar noul sistem este centrat pe venituri”. Cu alte cuvinte, primarii nu riscă să fie „penalizați” dacă înregistrează mai multe încasări, din contră, sunt încurajați să o facă. „Până acum, primarii nu erau interesați să inventarieze toate resursele locale, pentru că, dacă încasau mai multe venituri într-un an, în anul următor primeau mai puțini bani de la bugetul de stat”,a întărit Nicolae Tudoreanu.
Vor fi interesați să creeze locuri de muncă
Cum anume ar putea un primar să facă acest lucru? Tudoreanu consideră că edilii ar trebui să recurgă la parteneriate public-private, să dea în arendă terenuri, să înființeze parcuri industriale.
El admite că, în satele din Republica Moldova, specialiștii în elaborarea unor proiecte de acest fel lipsesc cu desăvârșire, dar speră că, odată cu descentralizarea financiară, domeniul autorităților publice locale va deveni atractiv, întrucât primarii vor putea fixa singuri salariile angajaților și vor reuși să atragă buni specialiști.
„Până acum noi nu puteam stabili nici salariile, nici să ne elaborăm propriile state de personal, eram, de fapt, ghidați, de niște hotărâri de guvern. Acum această descentralizare ne deschide niște portițe și sper să atragem resurse umane de calitate în domeniul nostru, ca ulterior să putem pune în aplicare nu doar colectarea veniturilor, dar și dezvoltarea economică locală”, spune primarul comunei Feștelița.
De altfel, edilul afirmă că a alocat două hectare de teren pentru construirea unei fabrici de prelucrare și sortare a deșeurilor menajere, unde speră că vor fi create peste o sută de locuri de muncă.
Oameni săraci, haznale goale
Primarul comunei Cremenciug arată, de asemenea, că noua formulă de finanțare are menirea de a-i determina pe aleșii locali să facă mai mult pentru a spori nivelul de trai al populației.
„La ora actuală, primăria nu poate aduna bani decât din impozitul pe venit, dar cum veniturile locuitorilor sunt mici, încasările la buget sunt infime”, afirmă el. În privința impozitului pe proprietate, primarul spune că acesta rămâne constant an de an, întrucât numărul gospodăriilor în comună nu este în creștere.
„Cât timp oamenii muncesc cu ziua, este imposibil să sporească încasările la buget pe baza impozitului pe venit. Dacă s-ar constitui mai multe societăți agricole, s-ar dezvolta clasa de mijloc, ar crește și veniturile”, a spus primarul. Acesta confirmă că majoritatea locuitorilor comunei Cremenciug, așa cum se întâmplă și în cele mai multe state ale republicii, aleg să vândă pământul sau să-l dea în arendă. „Noii proprietari își înregistrează activitățile în centrul raional Soroca sau chiar la Chișinău și nu plătesc impozitele la primăria locală, dacă le mai plătesc, în general”, spune Anatolie Pânzaru, aflat la al cincilea mandat de primar.
Impozitele pe proprietate se vor înzeci
Primăriile intenționează să-și sporească veniturile inclusiv prin majorarea impozitelor pe proprietate. Primarul Nicolae Tudoreanu afirmă că, în prezent, aceste impozite sunt calculate pe baza prețurilor la case, așa cum fuseseră stabilite încă în perioada sovietică, fiind departe de situația actuală din domeniul imobiliarelor.
Nicolae Tudoreanu nu a putut preciza dacă oamenii vor trebui să plătească impozite majorate începând cu 2015, dar spune că, în perioada următoare, serviciile teritoriale cadastrale vor reevalua proprietățile din sate și comune, după care se va aplica un impozit corelat cu valoarea de piață a imobilului.
„De exemplu, astăzi impozitul pe bunuri imobiliare, este, în medie, pe gospodărie, de opt lei pe an. Ne dăm seama că va crește de aproximativ 10-15 ori, pentru că în toate statele europene această taxă reprezintă principala sursă de finanțare a bugetelor publice locale, în timp ce la noi sumele colectate prin impozitarea proprietăților abia ajung la 0,5% din totalul bugetului”, a explicat Tudoreanu.
În opinia sa, este o „abordare greșită” să locuiești într-o casă foarte spațioasă, dar să plătești un impozit de doar 12 lei pe an. „Nu cred că, dacă astăzi o sută de grame (de alcool – n.r.) costă zece lei, iar impozitul pe bunuri imobiliare este 5-8 lei, contribuabilul va resimți povara fiscală ca fiind prea mare”, a adăugat edilul.
În opinia sa, noua modalitate de alocare a banilor la bugetele locale „te face să pui capul în mișcare”. Pe de altă parte, el spune că bugetul local pe anul 2015 nu arată diferit de cel de anul trecut, fiind format din 20% încasări din impozite și 80% – finanțare de la bugetul de stat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
