Primăvară şi în suflete

E primul pas spre Postul Sfintelor Paşti. Iar după şapte zile va fi Lăsatul secului.

Recomand tuturor credincioşilor să ţină Postul Mare. În săptămâna care urmează putem mânca: peşte, lapte, ouă, brânză, însă vom renunţa la carne. Apoi, din 18 martie, renunţăm şi la lactate. În prima săptămână din post, în biserici se va oficia Canonul Sfântului Andrei Cretanul în cadrul Pavecerniţei Mari. Acest canon se oficiază doar în Postul Mare, în prima şi în a cincea săptămână. Primele patru zile din post, preoţii ţin acest canon care e de o frumuseţe deosebită. Cei care sunt sănătoşi şi vor să participe ar trebui să ţină post negru până după slujbă.

Postul Mare e prilej de bucurie. Însă să îl ţinem aşa cum trebuie. Să nu îl transformăm într-un simplu regim alimentar. Fiindcă restricţiile care ni se impun de la proteinele animale au în vedere două aspecte: cel duhovnicesc – care ne ajută să învăţăm înfrânarea poftelor; cel trupesc – care ne păstrează sănătatea. Aşa cum s-a demonstrat deja, alternarea regimului vegetal cu felul nostru obişnuit de a mânca este extrem de sănătoasă.

Însă e important să avem în vedere că nu doar lista de alimente e importantă în post. Cu ce ar fi postul diferit de o dietă sau un regim? Postul adevărat trebuie să vizeze întreaga noastră viaţă. Aşa cum am mai spus, citându-l pe Sfântul Ioan Gură de Aur: să postească şi ochiul nostru, şi mâna noastră, şi piciorul nostru, şi urechea noastră.

Să înmulţim rugăciunea. Şi să nu ne rugăm doar pentru noi şi familia noastră, ci aşa cum ne învaţă Biserica să-i pomenim în rugăciune pe cei ce ne iubesc, dar şi pe cei ce ne urăsc. Să ne rugăm pentru cei vii şi pentru cei adormiţi. Pentru preoţii noştri. Dar mai ales – şi nu vorbesc simbolic, ci vă spun cu sinceritate – să ne rugăm şi pentru poporul acesta. Fiindcă pe cât de puţini suntem, pe atât de împărţiţi. Avem în orice sat fanatici religioşi şi fanatici atei. Iar cei slabi sunt derutaţi. Cum spunea o fată, zilele trecute pe internet, că a citit despre evoluţie şi s-a convins că Dumnezeu nu există, fiindcă, uite, din apă a ieşit viaţa. M-am gândit atunci, cu tristeţe, că fata asta nu a citit Biblia, fiindcă ar fi văzut că Biblia nu contrazice teoria evoluţiei. Oare nu scrie în primul capitol din Facere că Dumnezeu a făcut mai întâi vietăţile din apă? Că unii oameni au calculat anii de la Adam şi au spus că Biblia minte, tot o nebunie este. Nu a spus oare David: „O mie de ani înaintea ochilor Tăi, Doamne, sunt ca ziua de ieri care a trecut” (Psalmul 89, 4 )? Aşa că cine contrazice mileniile omenirii? Sfântul Vasile cel Mare în Hexaimeron spune clar că nu ştim cât au durat zilele creaţiei. Să citim deci Sfânta Scriptură cu înţelepciune. Şi să ne bucurăm de perioada postului. Să fie primăvară şi în sufletele noastre.

Iar pentru o înţelegere mai deplină a postului să recitim cuvintele Sfântului Prooroc Isaia: „Oare acesta este postul plăcut Mie: să-şi chinuiască omul sufletul o zi? Să-şi plece capul ca o trestie şi să se culce pe sac şi cenuşă? Aceasta numeşti tu post şi zi plăcută Domnului? Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanţurile răutăţii, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriţi şi rupe orice fel de jug; împarte-ţi pâinea cu cel flămând şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, îmbracă-l, şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile, şi vindecarea ta va încolţi; dreptatea ta îţi va merge înaintea ta, şi slava Domnului te va însoţi. Atunci tu vei chema, şi Domnul va răspunde, vei striga, şi El va zice: „Iată-Mă!”. Dacă vei îndepărta jugul din mijlocul tău, ameninţările cu degetul şi vorbele de ocară, dacă vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime şi întunericul tău va fi ca ziua în amiaza mare! Domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă şi va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă” (58; 5-11).