Pe 28 august 1871, istoria Basarabiei a intrat într-o nouă etapă odată cu inaugurarea primei linii de cale ferată care lega Odessa de Chișinău. Sosirea primului tren în capitală a fost considerată atunci un simbol al progresului, al modernizării și al conectării regiunii la lumea europeană.
Linia feroviară a fost construită cu un scop strategic clar: să asigure exportul rapid al cerealelor, vinurilor și altor produse agricole către portul Odessa și piețele internaționale. Pentru prima dată, producătorii locali puteau concura pe piețe externe, ceea ce a accelerat dezvoltarea economică.
Construirea gării din Chișinău a reprezentat nu doar un punct de tranzit, ci un reper urbanistic. În jurul acesteia s-au dezvoltat cartiere noi, magazine și ateliere, transformând orașul într-un centru tot mai important de comerț și transport.
Extinderea ulterioară a căii ferate a legat capitala de Cornești și Ungheni, facilitând inclusiv conectarea cu România. Aceste rute au avut un rol crucial în schimburile comerciale și culturale, consolidând legăturile dintre comunități și accelerând integrarea economică a regiunii.
Dincolo de beneficiile economice, apariția căilor ferate a schimbat radical viața socială. Mobilitatea oamenilor a crescut, iar profesii noi – mecanici, controlori, ingineri – au devenit indispensabile pentru buna funcționare a rețelei feroviare.
Astăzi, la mai bine de 150 de ani de la acest moment, infrastructura feroviară rămâne o parte vitală a identității Republicii Moldova. Chiar dacă trenurile actuale nu mai au aceeași forță simbolică, istoria primei curse rămâne o amintire a curajului de a investi în viitor.
Data de 28 august 1871 nu este doar o filă de istorie tehnică, ci și o dovadă că modernizarea unei țări începe cu infrastructura care o leagă de restul lumii. Trenul de atunci a pus bazele unei viziuni de dezvoltare care continuă să inspire și astăzi.
