Pauza de un an şi jumătate a fost cauzată de renegocierea condiţiilor contractuale. Între timp, administraţia portului a fost şi în Georgia, unde există interesul să se deschidă o cursă Giurgiuleşti-Batumi, fiind vorba de o zonă de agrement foarte importantă pe Coasta Caucaziană a Mării Negre. Potrivit ministrului Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, relansarea portului este foarte importantă pentru economia ţării, iar pentru aceasta se lucrează şi asupra reabilitării sectorului de drum Chişinău-Giurgiuleşti, iar anul curent se vor efectua lucrări de reparaţie şi pe traseul Comrat-Ciumai. „Cu părere de rău, nu putem reabilita drumul Giurgiuleşti-Cahul, fiindcă traversează mai multe sate, iar condiţiile nu ne permit lărgirea drumului şi construcţia unei artere internaţionale care să lege portul Giurgiuleşti de Chişinău”, a mai spus ministrul, care a menţionat faptul că anul acesta R. Moldova a aderat la coridorul ce leagă Marea Neagră de Marea Baltică, ţara noastră având astfel posibilitatea să fie inclusă în circuitul internaţional.
Căpitanul portului, Petru Codreanu, a precizat că portul Giurgiuleşti a depăşit ca volum de mărfuri portul Reni, iar pe viitor va deveni, în opinia sa, un concurent redutabil chiar şi pentru cel din Galaţi sau din Odesa.
Nava „Princessa Elena” a fost construită în China cu 20 de ani în urmă şi este închiriată de autorităţile moldovene de la o companie din Sierra Leone. Costul de operare a unei curse tur-retur constituie circa 45 de mii de dolari, iar suma totală a frahtului provine de la costul biletelor pentru pasageri şi agenţii economici, care transportă mărfuri din Istanbul. Venitul anual este de şase milioane de dolari, dintre care două milioane ajung în bugetul de stat, iar patru milioane îi revin portului.
Nadia Tătaru
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
