Aceasta a fost prima vizită a unui membru al Familiei Regale în Găgăuzia.
Delegația oficială a fost compusă de Excelenţa Sa domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice al României, Excelenţa Sa domnul Ambasador Marius Lazurcă, ambasadorul României la Chişinău, de domnul dr. Răzvan Ionuţ Teodorescu, Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor , dar şi de Excelenţa Sa domnul Academician Gheorghe Duca, Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Principele Radu susține că „vizita este un moment simbolic, având în vedere rădăcinile găgăuze pe linie maternă, rădăcini care nu au putut fi cercetate şi aprofundate prin experienţe proprii în trecut, din motive politice şi logistice. Iată că, după aproape 30 de ani de viaţă, calc pragul poporului bunicilor mei şi al locurilor de unde aceştia s-au refugiat în România din calea armatelor roşii”.
Primul punct al zilei a fost vizitarea Comitetului Executiv (Bakkanîk Komitetîi), unde am fost primiţi de o delegaţie oficială condusă de doamna Irina Feodorovna Vlah, Guvernatorul (Başcanul) Găgăuziei. Alături de ea s-au aflat Preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei (Halk Topluşu), primarul oraşului Comrat, precum şi membri ai Comitetului Executiv. În cadrul acestei întâlniri cordiale s-au prezentat poziţiile Găgăuziei şi României privitoare la cooperarea bilaterală, în special în domeniul culturii şi educaţiei. Doamna Başcan, într-un discurs în limba română, a subliniat deschiderea Găgăuziei faţă de cooperarea internaţională, şi a prezentat un număr însemnat de proiecte de dezvoltare regională cu susţinere financiară românească, printre care repararea capitală a sistemului de termoficare, dotarea unor grădiniţe, reparaţii ale reţelei de apă şi canalizare etc. De asemenea, doamna Başcan a arătat că de la 1 ianuarie 2015, Găgăuzia este membră cu drepturi depline a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru. Printre realizările sale a menţionat întâlnirea avută în mai anul acesta cu rectorul Universităţii Danubius din Galaţi, privitoare la îmbunătăţirea cunoştinţelor de limbă română ale elevilor găgăuzi, dar şi întâlnirea cu domnul ministru Bogdan Aurescu privitoare la cooperarea bilaterală. În urma acesteia, România a alocat 450.000 de euro pentru dotarea cu echipament de chirurgie a spitalului din Comrat. Concluzionând, doamna Başcan a arătat că Găgăuzia este o regiune tânără, cu un potenţial bogat, dar care are nevoie de susţinere în implementarea proiectelor sale.
Alteţa Sa Regală Principele Radu al României, luând cuvântul, a arătat că astăzi s-a scris o pagină din istoria comună, de mai bine de un secol, a românilor şi a găgăuzilor. Coroana Română a tratat mereu cu afecţiune şi respect pe găgăuzi, mereu atunci când ea a avut în mână destinul lor. A mai arătat Principele Radu că, aşa cum Familia Regală a militat pentru parcursul european al României şi începe să ajute şi Republica Moldova pe această cale, aşa va duce mai departe mesajul de parteneriat al Găgăuziei către lume.
În continuare, Preşedintele Adunării Populare, vorbind în găgăuză *, a arătat că Găgăuzia nu doreşte separatism, ci trăieşte după legile Republicii Moldova, pe care le modifică, în limitele competenţelor sale, pentru binele populaţiei găgăuze. Şi ceilalţi membri ai delegaţiilor oficiale au arătat deschiderea lor spre cooperare şi au enumerat proiectele realizate în Găgăuzia şi rezultatele lor.
La final, Principele Radu a mai arătat respectul şi admiraţia Familiei Regale faţă de găgăuzi care, în ciuda numărului lor mic, cu un curaj extraordinar, şi-au păstrat cu dârzenie limba şi rădăcinile identitare, precum şi loialitatea faţă de pământul adoptiv. Astfel, cât au fost în România, găgăuzii au putut să ocupe funcţii deosebit de importante, precum au fost Mareşalul Alexandru Averescu şi ministrul Lascăr Catargiu. Principele Radu a primit în dar o baniţă din satul Gaidar, lucrată manual cu simboluri găgăuze.
În continuarea vizitei, am călcat pragul Centrului de Informare al României din cadrul Universităţii de Stat din Comrat. Ne-au întâmpinat aici doamna Rector a Universităţii, Zinaida Arikova, precum şi cadre universitare. Centrul de Informare a fost inaugurat anul acesta, în luna iunie, cu ajutorul Ministerului de Externe al României, şi el dispune de o sală de lectură cu bibliotecă românească, resurse multimedia despre România, aici organizându-se cursuri de limba şi literatura română de către profesori găgăuzi bilingvi.
Principele Radu s-a adresat audienţei, formate din cadre universitare, oficiali, studenţi şi părinţi, în limba găgăuză, mulţumind pentru ospitalitate şi arătând legătura istorică dintre Coroana Română, găgăuzi, ca minoritate naţională, şi admiraţia sa faţă de patriotismul şi păstrarea tradiţiilor acestei etnii. În continuarea discursurilor oficiale, tinerii educaţi în Centru au prezentat aptitudinile lor de limbă română, dar şi poezii tradiţionale găgăuze.
În biroul Rectoratului Universităţii din Comrat, doamna Rector a prezentat oficialităţilor problemele cu care această Universitate se confruntă, dintre care cea mai gravă este imposibilitatea materială şi umană de a oferi cursuri de limbă şi literatură română, dar şi de limbă română specializată pe domenii (drept, economie), tuturor celor care le doresc. A arătat doamna Rector că zilnic, găgăuzi de toate vârstele apelează la Universitate, întrebând cum ar putea să înveţe limba română, grai care deschide uşi şi ajută la propăşirea în viaţă a cetăţenilor Republicii Moldova.
Domnul Ministru Câmpeanu a prezentat propunerea sa de înfiinţare a unui Lectorat de limbă română la Comrat, în cadrul Institutului Limbii Române, propunând de asemenea consolidarea legăturilor bilaterale cu universităţile din România.
Venind în sprijinul Universităţii, dar şi ca o reflectare a rădăcinilor mele găgăuze, autorul, Consilier Privat onorific al Familiei Regale a României, am prezentat o donaţie de câteva zeci de volume cu conţinut juridic, pe care le voi transmite Universităţii, de drept român şi internaţional, precum şi propunerea de a acţiona ca o punte de contact cu Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, pentru începerea unei cooperări Erasmus+ în folosul studenţilor găgăuzi.
În continuarea vizitei, am păşit pragul Muzeului Istoric Regional din Comrat, unde directorul acestuia a făcut o prezentare pedagogică a exponatelor, care tratează istoria găgăuzilor şi a Găgăuziei, precum şi tradiţiile şi obiceiurile găgăuzeşti. Muzeul, trebuie spus, este încărcat de un spirit mai puţin obişnuit românilor astăzi, în secolul XXI, anume un spirit pedagogico-istoric, care se face simţit atât prin vechimea materialelor expuse, cât şi prin modalitatea lor de organizare şi prezentare. Între cele mai mişcătoare panouri sunt cele dedicate terorii staliniste, care a decimat aproape 30% din populaţia găgăuză. Trebuie de asemenea spus că prezentarea istorică a muzeului, în special cea dedicată perioadei 1940-1944, este una axată pe viziunea sovietică a desfăşurării Războiului Mondial. Pe de altă parte, Muzeul este, alături de o casă muzeală din comuna Beşalma, una dintre cele două instituţii muzeale din lume dedicate civilizaţiei găgăuze.
Pornind mai departe la pas prin Comrat, am încheiat vizita la Biblioteca Turcă Mustafa Kemal Ataturk. Deschisă la 28 iulie 1998, în prezenţa domnului Suleyman Demirel, fost preşedinte şi prim ministru al Republicii Turcia, biblioteca a fost în integralitate finanţată de agenţia statală de dezvoltare turcă TIKA, agenţie care a dotat-o cu săli de lectură şi studiu moderne, precum şi cu un fond de carte bogat de limbă turcă. Alături de acesta se află, foarte important, un mic fond de carte găgăuză, care cuprinde şi lucrări ale autorilor români de etnie găgăuză.
În a doua parte a zilei, după întoarcerea de la Comrat, am vizitat, alături de Ministrul Educaţiei şi de Preşedintele Consiliului Rectorilor din România, Universitatea Agrară de Stat a Moldovei, cea care, acum doi ani, ne deschidea larg porţile pentru ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României.
Într-un cadru de lucru, condus de Rectorul Universităţii, şi alături de decanii tuturor facultăţilor, am observat activitatea pedagogică, am enumerat realizările din ultimii doi ani şi proiectele educaţionale de viitor, şi s-au formulat planuri de acţiune în colaborare cu instituţiile de stat din România. Apoi, pe o ploaie uşoară, numai bună pentru rădăcini, oficialii români au plantat un copac în curtea din faţa Universităţii.
Întoarcerea către ţară a fost plină de gânduri, de la cele mai idealiste (de ce este cursa Bucureşti-Chişinău una internaţională?), până la cele mai practice. Pentru autor, vizita aceasta a fost un moment în istoria personală, şi unul care m-a apropiat de un popor (chiar mic) pentru care orice ajutor cultural şi ştiinţific înseamnă mult. Găgăuzii vor să se apropie de Europa şi de România, şi au nevoie de limbă română. Cred că putem să-i ajutăm şi că această vizită nu va fi nici ultima, şi nici nu va rămâne fără efecte pozitive.
Închei, aşadar, această relatare, cu speranţa într-un viitor în care sudul Basarabiei, aflat la câţiva kilometri de Dunăre, nu va mai părea o altă lume, ci va fi conectat fizic, uman, logistic şi lingvistic la naţiunea română.
Sursa: http://www.familiaregala.ro/stiri/articol/basarabia-jurnal-de-calatorie-a-doua-zi
