Producătorii de sfeclă de zahăr din R. Moldova cer autorităților să aloce urgent subvențiile prevăzute pentru acest an și avertizează că, în lipsa unei soluții, sunt pregătiți să se alăture protestelor agricultorilor.
Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a adresat o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Demersul vine după o întrevedere cu ministrul Agriculturii, în urma căreia fermierii spun că au înțeles că plățile cuplate pentru sfecla de zahăr ar putea să nu fie acordate.
Potrivit Asociației, acest sprijin le-ar fi fost promis fermierilor timp de trei ani. Totodată, Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 288/2026, prevede, începând din acest an, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr, cu un buget de 40 de milioane de lei.
„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim”, a declarat președintele APSZM, Alexei Chiriac.
Asociația susține că sectorul vine după doi ani dificili. În 2024, seceta ar fi compromis peste 60% din suprafețele semănate, iar în 2025 înghețurile târzii ar fi afectat aproximativ 65% din suprafețe, provocând, potrivit APSZM, pierderi de peste 65 de milioane de lei.
Tot în 2025, ploile abundente din toamnă ar fi lăsat nerecoltate aproximativ 1.900 de hectare. În același timp, costurile pentru cultivarea unui hectar de sfeclă ar fi crescut de la circa 35.000 la aproximativ 43.000 de lei.
Producătorii spun că lipsa predictibilității îi pune în dificultate în perspectiva sezonului următor.
„În câteva luni trebuie să hotărâm dacă mai semănăm sfeclă în 2027. Cum să luăm această decizie dacă regulile se schimbă după ce noi deja am investit?”, afirmă Alexandru Irimciuc, producător de sfeclă de zahăr din raionul Râșcani.
Potrivit APSZM, problemele provocate de condițiile meteorologice și creșterea costurilor sunt amplificate de importurile de zahăr din Serbia și Belarus și de majorarea TVA pentru sfecla de zahăr și zahăr. Asociația afirmă că suprafața cultivată cu sfeclă s-a redus de la peste 30.000 de hectare în urmă cu aproximativ zece ani la circa 8.300 de hectare în 2026.
APSZM solicită lansarea imediată a intervenției PD-02 „Sprijin cuplat pentru venit – sfeclă de zahăr”, alocarea bugetului prevăzut pentru 2026 și stabilirea unui calendar pentru depunerea cererilor, autorizarea și achitarea plăților.
Asociația mai cere măsuri pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor de zahăr din Serbia și Belarus, precum și reevaluarea deciziei privind majorarea TVA în sector.
Producătorii au solicitat autorităților să ofere un răspuns în termen de zece zile lucrătoare. În lipsa unor acțiuni concrete, APSZM avertizează că producătorii de sfeclă de zahăr s-ar putea alătura protestelor agricultorilor.
