Partidele intrate în cursa electorală își vând iluziile mai degrabă decât soluțiile reale, arată analiza Asociației pentru Democrație Participativă și a mai multor experți independenți. Concluzia e clară: programele electorale sunt folosite ca instrumente de mobilizare, nu ca planuri sustenabile de guvernare.
Specialiștii au evaluat cinci domenii-cheie – economie, integrare europeană, securitate, justiție și drepturile omului. Rezultatul arată diferențe majore între partide: PAS obține 4,1 puncte, BE Alternativa – 3,3, Blocul Patriotic – 2,94, iar Partidul Nostru abia 2,14. Dincolo de cifre, multe propuneri sunt considerate exagerate sau imposibil de finanțat.
Un exemplu – promisiunea unei pensii minime de 6.000 de lei, când media actuală este de 4.400. Sau ideea unei indemnizații unice la naștere de 200.000 de lei, care ar însemna cheltuieli suplimentare de patru miliarde anual. Experții cer alegătorilor să se întrebe serios de unde vin banii și cât de legale sunt asemenea promisiuni.
La capitolul securitate, niciun partid nu are o viziune clară, totul fiind redus la neutralitate sau UE. În schimb, justiția e tratată mai detaliat decât în alte cicluri electorale. Diferențele sunt evidente: PAS vine cu un angajament ferm, Blocul Patriotic mizează pe ambiguitate, Alternativa e „consistentă dar interpretabilă”, iar Partidul Nostru se pierde în populisme.
Igor Boțan, director ADEPT, atrage atenția: niciun partid moldovenesc nu a realizat mai mult de 40% din promisiunile trecute, în timp ce în UE nivelul de realizare ajunge la 80%. Verdictul e dur: în Moldova, concurenții electorali rămân vânzători de speranță, iar adevăratele contracte sociale mai așteaptă.
