Putin își reneagă „omuleţii verzi“

Capturarea a doi soldaţi ruşi în estul separatist al Ucrainei, dovadă a prezenţei oamenilor Moscovei care susţin rebelii pro-ruşi, a provocat o escaladă a declaraţiilor de ambele părţi, Kremlinul continuând să nege că ar avea soldaţi implicaţi în luptele din estul ucrainean.

Cei doi soldaţi pe care Kievul îi acuză că aparţin forţelor speciale ruse şi capturaţi lângă un oraş aflat sub controlul forţelor guvernamentale, în apropierea fiefului separatist Lugansk, vor fi judecaţi pentru acte de terorism, au declarat autorităţile ucrainene. Captivii ar aparţine „celei de a 3-a Brigadă ale forţelor speciale cu baza la Tagliatti, 800 km sud-est de Moscova.Cei doi soldaţi ruşi au mărturisit că operau într-o unitate de sabotaj şi de recunoaştere care cuprinde 14 alţi membri ai forţelor armate speciale ruse alături de separatiştii ucraineni.

Detenţia soldaţilor ruşi ridică noi întrebări asupra durabilităţii încetării focului respectat în mare parte a regiunii – spre marea relaxare a civililor şi proprietarilor de întreprinderi. Grupul trilateral de contact, pus în funcţie pentru facilitarea dialogului între părţile în conflict, a semnalat o creştere a violărilor încetării focului – până la 80 faţă de 40 înregistrate în ultima lună.

Semnele escaladei

Colonelul Alexandre Kuşerenko, purtător de cuvânt al Rusiei pentru Grupul de contact a declarat pentru Independent că datele sunt semnele unei escalade. „Când patrulele care verifică încetarea focului, ambele părţi încearcă să nu tragă şi dispunem de sisteme de comunicare pentru oprirea bombardamentelor în timp util după ce s-au declanşat, dar aceste sisteme nu mai funcţionează bine de săptămâna trecută”. Şefii rebeli au oferit mesaje contradictorii în cursul ultimelor săptămâni asupra încetării focului convenit la Minsk. Iar Mozgovoi avertizează că „Escalada şi mai
mulţi morţi sunt inevitabile. Nu are nici un sens pentru noi atâta vreme cât va exista la Kiev un guvern care este contra poporului ucrainean”.

Mozgovoi compară procesul de la Minsk cu negocierile secrete şi infructuoase dintre Kiev şi separatiştii din Lugansk în aprilie. Mozgovoi a fost înlăturat de la acele negocieri.

Cunoscut pentru tenacitatea sa fără compromis, el ţine la prezenţa sa ca fiind conştiinţa mişcării separatiste în regiune. Se defineşte în opoziţie totală cu interesele liderilor separatişti, colegi în Lugansk şi afirmă că este „conştiinţa” care îl determină.

Abordarea lui Mozgovoi privind independenţa nu a fost bine primită de toată lumea şi se pune problema dacă va fi capabil să supravieţuiască multă vreme în pământurile sălbatice ale „Republicii populare Lugansk”. În cursul ultimelor şase luni, mai mulţi şefi rebeli au fost retraşi – şi mulţi consideră că Mozgovoi este următorul pe listă. Este cunoscut că Mozgovoi este în relaţii dificile cu şeful pro-Kremlin din Lugansk, Igor Plotniţki.

Soldaţii ruşi, obligaţi să demisioneze

Kremlinul a reafirmat luni că nici un soldat din armata regulată rusă nu participă la luptele din estul Ucrainei, subliniind că „cetăţenii ruşi Alexandre Alexandrov şi Evgheni Erofeiev nu făceau parte din forţele armate ruse în momentul capturării”. Reuters relata că militarii ruşi sunt obligaţi să demisioneze oficial din armată înainte de a fi trimişi în Ucraina, un efort al Moscovei de a-şi masca implicarea în conflict. Revendicări similare legate de prezenţa armatei ruse în Ucraina sunt făcute într-un recent raport alcătuit pe baza cercetărilor liderului opoziţiei ruse asasinat în faţa Kremlinului, Boris Nemţov. Raportul Nemţov relevă că peste 200 de militari ruși au fost uciși până în prezent în conflictul ucrainean şi că armata rusă a jucat un rol major în luptele-cheie pe tot parcursul războiului din estul Ucrainei.

Zece paraşutişti „rătăciţi“

Este a doua oară când Kievul anunţă public că a capturat soldaţi ruşi în Ucraina. În august, zece paraşutişti ruşi au fost făcuţi prizonieri în est, dar Vladimir Putin care respinge neobosit acuzaţiile Kievului, ale NATO şi ale guvernelor occidentale privind susţinerea militară a armatei ruse a rebelilor pro-ruşi din estul Ucrainei, afirmase că paraşutiştii se „pierduseră” pur şi simplu (tocmai în Ucraina!). Ucrainenii, europenii şi americanii nu încetează să denunţe prezenţa forţelor regulate ruse care ajută rebelii separatişti.

Statele Unite acuză Rusia că întăreşte sistemele de apărare aeriană în estul Ucrainei şi de participare la exerciţiile de formare a rebelilor-pro-ruşi, violând acordurile de la Minsk. O sursă a departamentului de Stat american preciza recent că „este cea mai mare cantitate de echipament rusesc de apărare aeriană din estul Ucrainei după august”, iar „exerciţiile de formare sunt deosebit de complexe şi integrează drone ruseşti, semn incontestabil al prezenţei ruse”. Comandantul separatiştilor rebeli, Alexei Mozgovoi, enigmaticul lider al batalionului „Fantoma” are reputaţia unui om înclinat spre poezie şi spre ferocitate. Mozgovoi a organizat infamele „tribunale populare” care pretindeau că au pronunţat pedepse cu moartea contra violatorilor anul trecut, batalionul lui Mozgovoi pretinzând că doreşte corijarea unei nedreptăţi istorice şi protejează „slavii” de a fi umiliţi sistematic.

Tactica NATO şi spionii ruşi

În paralel cu stimularea contactelor militare cu ruşii, NATO face „curăţenie” la sediul din Bruxelles unde birourile a zeci de diplomaţi şi ofiţeri ruşi urmează a fi golite. Alianţa militară occidentală expulzează zeci de presupuşi spioni ruşi din sediul NATO în timp ce ameliorează contactele militare de urgenţă cu Moscova. În virtutea unei decizii luate acum două luni, dimensiunea delegaţiilor statelor care nu sunt membre NATO la sediul din Bruxelles a fost limitată la 30 şi delegaţia rusă era singura ce depăşea această cifră. În timp ce Moscova afirmă că avea 37 de persoane acreditate la sediul NATO, un diplomat al unui stat membru al Alianţei declara că cifra era de 61, alte surse avansând cifra de 90.

Secretarul general al NATO, Stoltenberg, a admis că nu cunoaşte nici o ţară „partener” al organizaţiei care să fi avut o delegaţie de peste 30 de persoane şi a negat că măsura a vizat specific Moscova. „Cu ruşii am decis să suspendăm cooperarea practică, dar să menţinem canalele de dialog politic şi militar şi contactul. O delegaţie de 30 persoane este mai mult decât suficient pentru a o face”.

Mişcările birocratice pentru frânarea activităţilor ruse în timp ce se are în vedere ameliorarea contactelor militare de urgenţă cu Moscova reflectă daunele cauzate relaţiilor de campania militară a preşedintelui Putin în Ucraina.

Cu ocazia festivităţilor organizate de Putin la Moscova cu ocazia Zilei Victoriei din 1945, Stoltenberg a declarat că „desigur că onorăm marile sacrificii ale poporului sovietic în lupta contra nazismului”, dar „asta nu dă dispensă comportamentului Rusiei” de astăzi. Incertitudinea a revenit în Europa. Rusia utilizează forţa pentru schimbarea frontierelor în Europa. Ne vom adapta la un nou mediu de securitate în Europa”.

Potrivit secretarului general al NATO, Stoltenberg, „Incertitudinea a revenit în Europa. Rusia utilizează forţa pentru schimbarea frontierelor în Europa. Ne vom adapta la un nou mediu de securitate în Europa“.

sursa: romanialibera.ro