Putin, lovit în „braţul gazier“

După acuzarea gigantului american al internetului, Google, a venit rândul gigantului gazier rus, Gazprom – companie de stat, considerată arma politică a lui Putin contra UE – să fie acuzat de blocare a concurenţei.

Margrethe Vestager, puternicul şef antitrust în Europa, a acuzat oficial astăzi, Gazprom că anulează concurenţa, împiedică libera circulaţie a gazului între statele europene şi impune preţuri neechitabile clienţilor săi. Se aşteaptă reacţii dure din partea rusă.

Decizia luată faţă de Gazprom, arma energetică a lui Putin contra UE, ar putea avea consecinţe grele în plan diplomatic. O sursă apropiată grupului rus declara luni că „orice acuzaţie de acest tip contra Gazprom va fi privită ca sancţiune suplimentară a Uniunii Europene contra Rusiei”, în timp ce comisarul pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, preciza: „Noi supraveghem dacă clienţii obţin cele mai bune preţuri sau dacă o companie aflată în poziţie dominantă îşi utilizează forţa pentru a practica preţuri diferite în funcție de clienți”.

Vestager a ţinut să sublinieze că acest caz al Gazprom este o problemă comercială care nu are nimic de-a face cu politica şi, aflată la Washington săptămâna trecută, a declarat că „aplicarea uniformă” a regulilor de concurenţă este vitală pentru speranţele construirii unui sistem al energiei în Europa. „Acţiunea decisivă contra companiilor energetice care îşi subminează rivalii, a fluxurilor de energie ale unei ţări UE contra alteia, sau ameninţării cu închiderea robinetului, poate stopa contagiunea altor companii”. Decizia de a avertiza Gazprom este un pariu pentru Comisia Europeană, care a insistat mereu pe faptul că va trata gigantul gazier rus ca pe oricare altă companie ce operează în Europa, în pofida implicaţiilor geopolitice ale acestui caz, Rusia considerând Gazprom drept arma sa politică.

De la lansarea celor mai mari raiduri antitrust din Europa, în 2011, Comisia s-a preocupat să determine dacă firma rusă anula concurenţa şi creştea preţurile în Europa Centrală şi de Est. Deşi actul de acuzare este pregătit de anul trecut, Bruxelles-ul a rezistat temerilor că ar putea antagoniza o Moscovă din ce în ce mai belicoasă şi ar incita un răspuns, cum ar fi tăierea gazului de partea rusă. În această lună, Gazprom a anunţat Comisia că ar dori reluarea negocierilor de pace, care au făcut progrese limitate înainte de a fi oprite anul trecut după declanşarea crizei din Ucraina. Având în vedere interesul pentru ajungerea la un acord, orice decizie de a face acuzaţii este susceptibilă de a fi văzută la Moscova ca o provocare.

Ancheta din 2012

Acţiunile antitrust ale Gazprom în Europa au determinat Bruxelles-ul să deschidă o anchetă în septembrie 2012, suspectând gigantul gazier rus de practici anticoncurenţiale: blochează libera circulaţie a gazului între statele europene, împiedică diversificarea distribuţiei gazului şi creşte preţurile arbitrar, stabilind o relaţie între preţul gazului şi cel al petrolului. Aceste practici privesc Lituania, Estonia, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Slovacia şi Polonia.

Europa este de departe cea mai importantă piaţă pentru Gazprom şi modelul afacerilor companiei ruse include contracte opace care limitează vânzările unei terţe ţări. Toate eforturile concertate ale UE pentru a forţa gigantul energiei controlat de Kremlin să îşi schimbe acest model de practică au fost privite de Moscova ca noi fronturi deschise în ceea ce consideră deja un „război economic” al Vestului contra Rusiei. Forţarea Gazprom de a-şi face activităţile mai transparente şi a abandona controlul asupra a ceea ce devine gazul vândut fiecărei ţări ar reprezenta contestarea directă a unui pilon esenţial al strategiei economice şi geopolitice a preşedintelui Putin, limitând capacitatea Moscovei de a fixa preţurile care favorizează anumiţi clienţi şi îi penalizează pe alţii. Ar împiedica eforturile Moscovei de a-şi folosi promisiunile de gaz ieftin pentru divizarea Europei.

Măsurile lui Putin

După declanşarea anchetei UE, Putin a luat măsuri imediate şi a emis un decret care împiedica Gazprom să divulge informaţii organismelor străine de reglementare a pieţelor fără autorizarea guvernului rus. Numai că era prea târziu, anchetatorii europeni adunaseră deja materiale după numeroase raiduri-surpriză asupra filialelor Gazprom şi a marilor furnizori europeni, cu un an înainte. Când a lansat ancheta, Comisia Europeană a declarat că suspectează Gazprom de comportament neloial în trei domenii – prevenirea unor ţări privind reexportarea gazului achiziţionat de la Gazprom, legarea unor aspecte de contractul cu clienţii, cum ar fi preţul facturat pentru gaz, şi cooperarea în alte domenii de activitate, inclusiv construirea de noi conducte.

Voinţa Gazprom de a-şi exercita puterea a fost ilustrată de oprirea furnizării gazului către Ucraina în plină iarnă – „războaiele gazului” din 2006 şi 2009 –, ceea ce a determinat perioade de penurie în Europa. Acuzaţiile formale contra Gazprom se vor finaliza cel mai probabil cu plata unei amenzi, care teoretic ar putea fi de 10,7 miliarde dolari, deşi sancţiunile antitrust ale UE nu au fost niciodată atât de mari.

Cea mai mare îngrijorare a Gazprom ar fi perspectiva de a fi forţată să permită o mai mare concurenţă în pieţe, pe care le-a controlat multă vreme. Compania a semnat cu China o afacere enormă pe 30 de ani, pentru a spori vânzările gazului rus. Preţul oferit Chinei nu a fost anunţat, dar se crede că este peste cel european.

Ţările care au cooperat cu Gazprom în vederea realizării conductei
South Stream, între timp abandonată, sunt gata să se alăture noului proiect al Moscovei – o conductă ce ar trece prin Turcia, spre Europa. Gazprom a declarat că directorul general, Alexei Miller, urma să se întâlnească la Atena cu premierul grec, Alexis Tsipras, pe care Moscova îl consideră un aliat potenţial în UE. Funcţionari ruşi și greci au discutat despre participarea Greciei la un proiect controversat de conductă, care ar mina tentativele UE de a reduce dependenţa energetică faţă de Rusia.

sursa: romanialibera.ro