Social

R. Moldova importă mai mult decât exportă și cheltuie mai mult decât își permite. Remitențele sunt în scădere, deși încă reprezintă 13.8% din tot PIB-ul

Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a majorat în anul 2022, comparativ cu anul 2021, cu 33,9 la sută și a constituit 2 miliarde 275 de  milioane de USD, dintre care 618 milioane doar în trimestrul IV a anului trecut, arată un raport preliminar al Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Ce înseamnă deficitul de cont curent și de ce este important

Deficitul contului curent reprezintă diferența dintre importul și exportul de bunuri și servicii ale unei țări, împreună cu alte tranzacții financiare internaționale, cum ar fi investițiile directe și transferurile de bani. Când acest deficit se mărește, înseamnă că țara importă mai mult decât exportă și cheltuiește mai mult decât își permite.

Aceasta poate avea mai multe efecte negative asupra economiei naționale, cum ar fi:

  • Creșterea datoriei externe: Pentru a acoperi deficitul contului curent, țara va trebui să împrumute mai mulți bani de la creditori externi, ceea ce va duce la creșterea datoriei externe. Acest lucru poate conduce la probleme în viitor în cazul în care țara nu poate plăti împrumuturile luate, cu costuri mai mari pentru împrumuturile viitoare și cu restricții la creditare.
  • Devalorizarea monedei naționale: când se importă mai mult decât se exportă, cererea pentru moneda națională scade, ceea ce poate duce la o devalorizare a acesteia. Acest lucru poate duce la creșterea inflației, creșterea costurilor importurilor și la scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor.
  • Reducerea investițiilor străine: În cazul în care investitorii străini percep creșterea deficitului contului curent ca pe un semnal negativ pentru economia unei țări, atunci ar putea fi descurajați să investească în aceasta, ceea ce poate duce la scăderea investițiilor străine directe.

În general, o creștere semnificativă a deficitului contului curent poate semnala o problemă în economia națională și poate avea efecte negative pe termen lung asupra dezvoltării economice și sociale a unei țări.

Conform datelor prezentate, deficitul comerțului exterior cu bunuri s-a majorat cu 18,9% față de anul precedent, ajungând la 4 983,63 mil. USD. Majorarea exporturilor de bunuri a fost determinată în principal de creșterea exporturilor către CSI, cu o creștere de 2,2 ori, exporturile către UE 27 sporind cu 41%, în timp ce exporturile către alte țări s-au diminuat cu 2,3%.

De asemenea, se menționează că produsele agroalimentare au fost principala categorie de bunuri exportate, cu o creștere de 35,6% în anul 2022. Exporturile de produse minerale au înregistrat și ele o creștere semnificativă, în mare parte pe seama reexportului de uleiuri din petrol și din minerale bituminoase în Ucraina.

În ceea ce privește veniturile primare, s-a înregistrat o scădere a excedentului, iar remitențele s-au diminuat cu 3,6% față de anul precedent, ajungând la 1 985,77 mil. USD. Acestea reprezintă 13,8% raportat la PIB.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


comentarii

  1. Prima chestiune care trebuia facuta, dar nimeni din actuala clasa politica din Europa nu doreste, era autarhia cat mai mare a gospodariilor. Cel putin din perspectiva agrozootehnica, Basarabia trebuia incurajata, la fel ca multe din zonele romanesti. Iesirea din autarhie se intampla de la sine, dupa ce gospodariile isi asigurau necesarul. De la nivel micro, de la gospodarie trebuie gandit, apoi la nivel macro. Daca exista bunavointa si onestitate la nivelul autoritatilor, se pot gasi solutii de atenuare sau inlaturare a oricarei situatii de criza.

  2. Daaa, se pot găsi soluții. Unii zboară pe lună, cercetează, inventează, fac comerț, au relații reciproc avantajoase în cadrul diferitelor constructuri internaționale, se dezvoltă accelerat. Alții înghit propagandă neosovietică, sunt membri ai csi și contestă la CC denumirea limbii ce o vorbesc din moși strămoși. Totul ține de mentalitate, educație, caracter și determinare. Când tu nu ai nimic din cele enumerate de mine înseamnă că ești pobedist molotoivănist iubitor de aiureli moscălești și îți meriți pe deplin pobeda strașnică ce o trăiești în „raiul” molotovenist.

    1. Caldura mare mon cher Biro Pista! Ai ratat tinta, eu sunt roman. Un pic de atentie nu-ti strica, te ajuta sa eviti efectul de bumerang. Chiar vrei sa reeditam povestea de la 101/102 – 105/106? Altfel, nimic despre cocofilii din Romania pastoriti de Blandiana si scrisorica deschisa catre Maia Sandu?

  3. Hai pi loc repaus Hauraria. Nu era un atac la persoană, dar dacă atât poți pricepe (și duce) n-am cuvinte. Papagali sau idioți utili se găsesc destul de ușor chiar și printre așa ziși scriitori sau, mă rog, unii pretinși intelectuali din România. Ce am scris eu mai sus și nu e perfect valabil și adevărat pentru societatea maldaivăneascî actuală?
    Luminează-mă G XIII!!!

    1. A XIII-a era ceva mai devreme. Eu ma gandeam la cea a Iancului. Daca pe loc repaus e bilateral, e in ordine. In fond, rusnacii si rusofilii reprezinta personajele asupra carora dispretul atavic al multor romani fata “russkiy mir”, musai sa fie proiectat. Insa, nu trebuiesc uitate propriile lighioane, de pilda cele manate in lupta neunirii de catre Blandiana poeta de curte si disidenta de carton convertita la comunismul cu “fata umana” astazi vopsit “euro-green”. Asa ceva nu trebuie bagat sub pres. E ok ce spui despre moldo-ivani, care sunt sovietolingai, dar te rog sa nu lasi impresia ca tot ce-i in Basarabia e o apa si un pamant. Acolo exista si buni romani, si acestia trebuiesc respectati si tratati frateste.

      1. Am fost, sunt și voi fi permanent pentru unitatea Neamului Românesc. În același timp însă aș dori să zdruncin cât mai mult tarele de gândire și cele comportamentale de rit moscălesco-bolșevik din mentalul colectiv moldovenesc. Știu și cunosc personal oameni de calitate din RM ce sunt în fond buni români. Dar printre politicienii modoveni, printre formatorii de opinie moldoveni sunt destui lupi în blană de oaie. Chiar și actualii pas-i stataliști nu sunt altceva decât o extensie cu față umană a politicii imperiale ruse. Nu văd acolo prea mulți doritori să renunțe la posturile și funcțiile călduțe din „statul” moldovean în favoarea ReÎntregirii Neamului. Ba mai mult îi văd scheunând de mama focului pentru consolidarea „statalității” moldovenești în dauna românismului dar cerșind cu talent bani românești. Cu asta nu pot fi de acord niciodată. Nu vreau ca banii românești să îngroașe jegul pobedist moldoivănist!!!

        1. De acord cu ce spui. Insa trebuie inteles ca partea hidoasa a starii de fapt din Basarabia are corespondent in Romania. Trebuiesc evitate anunite greseli ale trecutului. Dupa 1918 cineva, ceva, cu mare putere, a reusit sa impuna Romaniei sa nu curete “grajdurile lui Augias”. De pilda, mai multe personaje dedicate Front-Otdel au fost lasate sa-si faca de cap in regatul Romaniei Mari. La fel s-a intamplat si cu alti paraziti din alte zone ale tarii. Consecintele s-au vazut. Situatia NU trebuie sa se repete.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *