Duminică, 24 februarie 2019, în R. Moldova, s-a desfășurat cel de-al IX-lea scrutin parlamentar de la declararea independenței în 1991. Pentru prima dată, cetățenii au ales cei 101 deputați conform sistemului electoral mixt. Adică, 50 dintre aceștia au ajuns în Legislativ pe liste de partid, mandatele urmând să fie împărțite în funcție de procentele obținute de fiecare formațiune, care a trecut pragul electoral, iar ceilalți 51 au fost aleși în circumscripțiile uninominale. La alegeri, au participat 1 453 013 persoane, ceea ce reprezintă 49,22% din numărul total de alegători înscrişi pe listele electorale, iar în diasporă au votat 76 601 cetățeni. O prezență atât de joasă la scrutinele parlamentare a fost înregistrată în premieră în țara noastră. Și tot pentru prima dată în istoria R. Moldova, în Legislativ nu a acces nicio formațiune proromânească, în timp ce jumătate de milion de cetățeni moldoveni dețin deja și cetățenia României.

Din numărul total al participanților la vot, potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), 8,5% au vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, 25,69% – 26-40 de ani, 31,75% – 56-70 de ani și 8,43% au depășit vârsta de 71 de ani. Componența de gen a votanților a fost de 772 690 de femei și 680 323 de bărbați.

Din cele 14 partide și un bloc electoral, care s-au înregistrat în competiție, alegătorii au ales patru formațiuni, care să-i reprezinte în următorul Parlament. PSRM a obținut 31,15% din numărul total de voturi, Blocul ACUM – 26,84%, PDM – 23,62% și Partidul „Șor” – 8,32%. Dintre deputații aleși pe circumscripțiile uninominale, câte 17 sunt socialiști și democrați, 12 reprezintă Blocul ACUM, 2 sunt din partea Partidului „Șor” și 3 s-au declarat independenți. În total, PSRM s-a ales cu 35 de mandate, PDM – cu 30, ACUM – cu 26 și Șor – cu 7. Astfel, pentru prima dată în istorie niciun partid proromânesc nu a depășit pragul electoral de 6% în R. Moldova. Iată lista celor 101 aleși ai poporului în următorul Legislativ.

PSRM

Deputați aleși pe circumscripții uninominale:
1. Zinaida Greceanîi
2. Irina Lozovan
3. Alla Pilipețcaia
4. Alexandr Usatîi
5. Alexandr Nesterovschi
6. Oleg Savva
7. Oleg Lipskii
8. Vasile Bolea
9. Vladimir Bolea
10. Vlad Bătrîncea
11. Adrian Lebedinschi
12. Grigore Novac
13. Alexandru Jolnaci
14. Chiril Tatarlî
15. Alexandr Suhodoski
16. Fiodor Gagauz
17. Gheorghii Para

Circumscripții naționale (deputați aleși pe lista de partid):
1. Ion Ceban
2. Eduard Smirnov
3. Bogdan Țîrdea
4. Ivanna Koksal
5. Alla Dolință
6. Victor Gaiciuc
7. Vladimir Golovatiuc
8. Adela Răileanu
9. Corneliu Furculiță
10. Victor Bologan
11. Vladimir Odnostalco
12. Radu Mudreac
13. Vladimir Țurcan
14. Ivan Zabunov
15. Petru Burduja
16. Oleg Teterea
17. Tatiana Cunețchi
18. Gaik Vartanean

PDM

Circumscripții uninominale:
1. Oleg Sîrbu
2. Ion Leucă
3. Corneliu Padnevici
4. Eugeniu Nichiforciuc
5. Gheorghe Brașovschi
6. Eleonora Graur
7. Nicolae Ciubuc
8. Ludmila Guzun
9. Vladimir Plahotniuc
10. Pavel Filip
11. Alexandru Jizdan
12. Grigore Repeșciuc
13. Alexandru Botnari
14. Ghenadie Buza
15. Dumitru Diacov
16. Efrosinia Grețu
17. Elena Bacalu
Circumscripții naționale:
1. Andrian Candu
2. Constantin Botnari
3. Monica Babuc
4. Vasile Bîtca
5. Serghei Sîrbu
6. Vladimir Cebotari
7. Vladimir Andronachi
8. Otilia Drăguțanu
9. Svetlana Rotundu
10. Violeta Ivanov
11. Anghel Agache
12. Vladimir Vitiuc
13. Igor Vremea

ACUM

Circumscripții uninominale:
1. Maria Ciobanu
2. Lilian Carp
3. Liviu Vovc
4. Inga Grigoriu
5. Iurie Reniță
6. Vladimir Bolea
7. Dan Perciun
8. Mihail Popșoi
9. Andrei Năstase
10. Petru Frunze
11. Maia Sandu
12. Dumitru Alaiba
Circumscripții naționale:
1. Alexandru Slusari
2. Igor Grosu
3. Igor Munteanu
4. Octavian Țîcu
5. Liliana Nicolăescu-Onofrei
6. Sergiu Litvinenco
7. Chiril Moțpan
8. Dinu Plîngău
9. Oazu Nantoi
10. Radu Marian
11. Doina Gherman
12. Arina Spătaru
13. Veronica Roșca
14. Stela Macari

Partidul „Șor”

Circumscripții uninominale:
1. Ilan Șor
2. Marina Tauber
Circumscripții naționale:
1. Petru Jardan
2. Maria Albot
3. Denis Ulanov
4. Reghina Apostolova
5. Vadim Fotescu

INDEPENDENȚI

1. Ion Groza
2. Alexandr Oleinic
3. Viorel Melnic

Conform Codului Electoral, în termen de cinci zile, CEC urmează să totalizeze rezultatele scrutinului, iar în termen de 24 de ore după aceasta va prezenta Curţii Constituţionale actele şi listele deputaţilor aleşi. Ulterior, timp de cinci zile, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse din partea concurenților electorali, Curtea Constituţională trebuie să se pronunțe în privința validării alegerilor. În cazul în care Curtea va confirma legalitatea scrutinului, în cel puţin, 2/3 din circumscripţiile uninominale, CEC va elibera legitimaţii deputaţilor aleşi.

Deocamdată, există o serie de controverse referitor la incidentele care au avut loc în ziua de 24 februarie. În timp ce observatorii internaționali n-au depistat încălcări grave, experții naționali, unii politicieni și jurnaliști bat un semnal de alarmă.

CEC: „Alegerile parlamentare s-au desfășurat „fără incidente majore”

Alina Russu, președinta CEC, a declarat în seara zilei de 24 februarie că alegerile s-au desfășurat „fără incidente majore” și în condiții de „transparență totală”. Însă în aceeași zi la CEC au fost depuse 18 sesizări, dintre care nouă erau din partea PDM, șase de la PSRM, două de la ACUM și una de la Partidul „Șor”. Cele mai multe nemulțumiri a trezit transportarea organizată la alegeri a transnistrenilor contra unor sume de bani, dar și agitația în incinta și la intrarea în secțiile de vot.

Experți internaționali: „Se putea și mai bine”

Alegerile au fost monitorizate de mai bine de patru mii de observatori naționali și internaționali, acreditați de CEC. Cei din partea misiunii Institutului republican internațional au constatat că alegerile au avut loc fără încălcări serioase. „Deși, se putea și mai bine”, a menționat James Kolbe, șeful misiunii.

Și misiunea OSCE susține că, în fond, drepturile cetățenilor au fost respectate, iar majoritatea aspectelor tehnice au fost gestionate profesional la toate nivelurile. Totuși, inclusiv observatorii din partea acestei organizații au remarcat că, în contextul transportării organizate a votanților peste Nistru, ar trebui de stabilit dacă a avut loc coruperea acestora. În afară de aceasta, „procesul de numărare a voturilor a fost apreciat mai puțin pozitiv, dat fiind faptul că nu întotdeauna au fost respectate procedurile”, se arată în raportul observatorilor.
Alți 35 de observatori din țările CSI (Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan) au depistat mai multe încălcări minore, care însă nu au influențat rezultatul final. Aceștia sunt de părere că alegerile au fost democratice și au avut loc în conformitate cu legislația moldovenească.

De cealaltă parte, experții naționali au mult mai multe obiecții. Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Curate, care unește 39 de organizații publice de profil, apreciază alegerile parlamentare ca fiind „necorecte și parțial libere”. La baza acestei concluzii, stă monitorizarea acțiunilor tuturor subiecților electorali în perioada preelectorală și în ziua scrutinului, afirmă reprezentanții Coaliției.

Poliția a intervenit în 139 de cazuri

Nici acest scrutin electoral nu a trecut fără intervenția pe alocuri a poliției. Potrivit Inspectoratului General de Poliție, printre incidentele în care există bănuieli rezonabile de încălcare a legii se numără:
– identificarea a nouă cazuri de părăsire a secției cu buletinele de vot (în privința persoanelor respective au fost aplicate sancțiuni contravenționale);
– cinci cazuri de corupere a alegătorilor;
– trei cazuri de transportare a alegătorilor, care ar fi fost determinați să-și dea votul pentru un anumit concurent electoral, în schimbul unei remunerări financiare;
– trei cazuri de fotografiere a buletinului de vot, inclusiv de către candidatul Constantin Țuțu (au fost pornite proceduri contravenționale pentru „samavolnicie”);
– 64 de cazuri privind agitația electorală în secția de votare etc.
În total, poliția a intervenit în 139 de cazuri.

De asemenea, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat că, în procesul de desfășurare a alegerilor, sistemul informaţional al CEC a fost ţinta mai multor atacuri cibernetice. Reprezentanții instituției au precizat că mai multe atacuri au fost depistate odată cu închiderea secțiilor de votare, fiind identificate tentative de blocare și sistare a platformelor de afișare a rezultatelor preliminare ale scrutinului. În cele din urmă, s-a reușit contracararea acestor atacuri. În continuare, SIS va desfășura acțiuni pentru investigarea sursei și tipului atacurilor în cauză.

Socialiștii vorbesc despre anticipate

Două dintre cele patru formațiuni politice câștigătoare nu s-au arătat mulțumite de rezultatele alegerilor. Socialiștii și-au exprimat indignarea în legătură cu scorurile pe care le-au obținut în șase circumscripții și susțin că vor insista pentru organizarea alegerilor repetate în localitățile cu pricina. În acele circumscripții, afirmă ei, ar fi avut loc cazuri de utilizare a resurselor administrative, corupere a alegătorilor și transportare organizată a cetățenilor la secțiile de votare. „Urmează pe parcurs să depunem toate contestațiile, privind toate încălcările. (…) Noi vom ataca și în instanța de judecată. Nu excludem că pot avea loc și alegeri anticipate”, a declarat Zinaida Greceanîi, președinta PSRM.

Blocul ACUM consideră că votul a fost fraudat

Copreședinții blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase, consideră că rezultatele alegerilor nu reflectă opinia cetățenilor, întrucât ar fi fost comise abuzuri, care au fraudat masiv votul. „Fraudarea alegerilor parlamentare va face obiectul unei anchete”, au declarat liderii ACUM. Aceștia dau asigurări că există dovezi clare, care nu pot fi ignorate, că unii oameni au fost aduși să voteze multiplu, fiind plătiți pentru aceasta. „Le solicităm respectuos observatorilor internaționali să nu se grăbească să recunoască aceste alegeri drept libere și corecte, indiferent de rezultate.

Trebuie să luptăm pentru readucerea țării pe făgașul democrației. Miza nu este doar guvernarea pentru următorii patru ani, ci funcționarea statului și a supremației legii de acum încolo”, a concretizat Maia Sandu.
„Din acest moment, conform deciziei oamenilor liberi, cinstiți, drepți și curajoși din R. Moldova, noi, cei din ACUM, am primit mandat ferm să facem ceea ce este de făcut. Să facem dreptate. Și vom face! Vom începe chiar cu dosarul alegerilor de ieri. Îl vom duce la capăt, iar cei vinovați vor răspunde”, a adăugat Andrei Năstase.

PD este gata să înceapă negocierile

În schimb, Vladimir Plahotniuc, președintele PDM, se pare că este mulțumit de rezultatul scrutinului și propune partidelor și candidaților independenți, care vor accede în Parlament, să se așeze la masa de negocieri. „O spun cu toată fermitatea – PD este gata să înceapă negocierile cu partidele și independenții, care trec în Parlament, pentru a le oferi cetățenilor o majoritate parlamentară și un guvern funcțional, astfel încât să putem începe împreună îndeplinirea angajamentelor asumate față de cetățeni. Noi ne dorim ca prima discuție să o avem chiar zilele acestea, așa cum este firesc. Și, desigur, sperăm ca această întâlnire să fie cât mai productivă”, a declarat Plahotniuc.

Șor vrea mai multă putere

Nici Ilan Șor, președintele partidului, care-i poartă numele, nu pune la îndoială rezultatele competiției electorale și este cu gândul la primul proiect de lege, pe care îl va propune. Acesta se va referi, afirmă el, la „extinderea imediată a sarcinilor deputaților aleși pe circumscripții uninominale”. „Vrem să avem posibilitate ca exact și dur să setăm obligațiile autorităților locale, să controlăm îndeplinirea acestora și să ajutăm. Deci, deputații aleși pe circumscripții uninominale trebuie să devină un fel de guvernator în regiunile lor și să aibă nu doar putere legislativă, dar și puțină executivă, ca să putem face ceea ce am promis”, susține primarul de Orhei.

Ar putea începe „târgul de deputați”?

În condițiile în care PSRM ar putea opta pentru anticipate, iar ACUM a declarat, în repetate rânduri, că nu va face coaliție cu așa-numitul „binom Plahotniuc-Dodon”, democraților le-ar rămâne opțiunea de a face o coaliție neproductivă cu Partidul „Șor”. Însă acest pas nu le-ar folosi la nimic, căci nu ar forma o majoritate parlamentară.

Un alt scenariu, despre care se vorbește în ultimele zile, ar fi crearea unei coaliții situaționale între PAS, PPDA și PSRM, în scopul demiterii din fruntea instituțiilor statului a persoanelor supuse PDM. Dar e puțin probabil că Blocul ACUM va accepta să meargă într-o echipă cu oamenii lui Dodon, situație care poate fi foarte riscantă.

Mai există o soluție, despre care se vorbește mai mult în șoaptă. Politologul român Cristian Pîrvulescu susține că ar putea urma negocieri de durată și încercări de cumpărare a unor deputați. „În Moldova situația e mai complicată. Da, PDM a câștigat enorm de multe mandate din partea proporțională. Nimeni nu poate forma majoritatea, singura soluție este Plahotniuc și Șor, care împreună obțin 38 de mandate, însă nici pe departe suficiente pentru a guverna. Plahotniuc, la alegerile precedente, a intrat cu 19 parlamentari și a terminat cu vreo 80. Nu e o problemă, cumpără”, a opinat politologul.

De aceeași părere este și Traian Băsescu, fostul președinte al României, care crede că în R. Moldova se va ajunge la alegeri anticipate, dacă Partidul Democrat „nu va reuși să târguiască cu succes, așa cum a mai făcut-o, parlamentari de la ACUM și de la socialiști”.
Și Vladimir Voronin, liderul PCRM, a declarat într-un interviu pentru zdg.md că a fost deja informat despre faptul că ar exista „liste și prețuri” pentru ca unii deputați să treacă în alte fracțiuni. Cât privește o posibilă coaliție între PDM și Partidul „Șor”, Voronin a spus: „Lor nici nu le mai trebuie coaliție, demult sunt cununați împreună”.

În schimb, Mişcarea Populară Antimafie îi îndeamnă pe candidații Blocului ACUM, care urmează să devină deputați, să nu-și ridice mandatele. „Eu cred că aceasta este singura chimie la ora actuală care ar putea să înfrâneze poftele lui Plahotniuc, pentru că, dacă ei vor merge în această mocirlă parlamentară a lui Plahotniuc, sunt sigur că Plahotniuc va lua din conserva ACUM atâtea mandate de câte are nevoie pentru a-şi forma o majoritate parlamentară”, consideră Sergiu Mocanu, președintele Mișcării.

Năstase nu regretă lipsa unioniştilor în Parlament

În campania electorală trecută, care a urmat după Anul Centenar, unioniștii din R. Moldova, în loc să formeze o echipă, s-au dispersat în mai multe partide, care au suportat un eșec rușinos. Singura formațiune unionistă din ultimele două legislaturi, Partidul Liberal, a înregistrat cel mai bun rezultat în această privință, acumulând doar 1,25% din sufragii, și nereușind să obțină victorie nici măcar pe o circumscripție uninominală. În ciuda acestui fapt, Dorin Chirtoacă, liderul formațiunii, a declarat că PL va participa și la scrutinele următoarele. „Am fost sancționați pentru alianța făcută în 2016 cu PDM, respectiv, pentru propunerea lui Plahotniuc în calitate de premier. Din păcate, au fost taxați nu cei care au făcut treaba asta propriu-zis, dar cu totul alții. A trebuit să plătim nota de plata pentru colegii noștri, care au făcut asta. Ne asumăm acest lucru chiar dacă se spune că nu trebuie să răspundă copiii pentru părinți. În anumite cazuri asta funcționează, în altele nu”, a adăugat Chirtoacă.

Deși, în mod normal, președintele Igor Dodon și Partidul Socialiștilor ar fi trebuit să se bucure primii de lipsa unioniștilor în Parlament, se pare că Andrei Năstase a fost mult mai încântat de acest lucru. În cadrul unei emisiuni televizate, liderul PPDA a dat de înțeles că nu regretă nici câtuși de puțin eșecul unioniştilor. „Ei au profanat ideea unirii. Toate (partidele – n.r.) au profanat ideea unirii, un ideal. Nu au ce căuta”, a declarat Năstase. De asemenea, el a respins acuzațiile potrivit cărora anterior ar fi dat cu piciorul în Unire și unioniști. „Alegătorii au dat cu votul în Ghimpu, Chirtoacă, tot felul de Dolganiuci… Oamenii nu dau cu bâta, cu piciorul, oamenii au dat cu votul”, a adăugat copreședintele ACUM.

Amintim că la 24 februarie, concomitent cu alegerile parlamentare, în R. Moldova s-a desfășurat și un referendum consultativ, care a trecut pragul de validare de 33%. La referendum au participat 39 la sută din numărul total de cetățeni cu drept de vot, care au răspuns la două întrebări: „Sunteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?” și „Sunteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile sale?”. Conform rezultatelor preliminare, marea parte a alegătorilor a răspuns pozitiv la ambele întrebări.