Căderile de grindină în R. Moldova deseori poartă un caracter catastrofal. Datele arată că în perioada aprilie-septembrie pot fi, în medie, până la 21de zile cu căderi de grindină. Pentru a proteja terenurile agricole de acest fenomen periculos, în R. Moldova sunt folosite rachetele antigrindină de mai mulți ani. Acestea elimină în atmosferă o cantitate de iodură de argint și împiedică formarea grindinei. Deși specialiștii afirmă că lansarea rachetelor este cea mai eficientă metodă în lupta cu grindina, anual, mii de hectare sunt afectate de aceste precipitații.
Experții spun că eficacitatea de lansare a rachetelor antigrindină este de 75 la sută, acesta fiind cel mai înalt indicator dintre toate celelalte metode de protecție. Prin urmare, specialiștii avertizează că mereu există riscul de grindină, însă rachetele reduc pierderile de la căderea acesteia de 5-10 ori. În ultimul timp, pe teritoriul dintre Nistru și Prut, se aplică tot mai mult şi metoda de protecţie prin intermediul plaselor, dar aceasta s-a dovedit a fi mai puțin eficientă.
Cei care se ocupă de cumpărarea, păstrarea și lansarea rachetelor antigrindină sunt angajații Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (SSIAPH).
Zonele neprotejate de rachetele antigrindină
O cauză care stă la baza dificultăţilor în protecţia producătorilor agricoli contra grindinei este faptul că o bună parte din teritoriul R. Moldova nu este protejat de rachete antigrindină. Neputincioși în fața ploii cu gheață rămân, în special, agricultorii din centrul și sudul țării.
Ion Garaba, șeful SSIAPH, a declarat că lansarea rachetelor antigrindină este restricţionată la kilometru 15 de-a lungul frontierei dintre R. Moldova cu România şi Ucraina, de-a lungul traseelor aeriene care traversează teritoriul țării, precum şi deasupra localităţilor urbane.
Prin urmare, specialiștii de la Serviciul Special informează că raioanele neprotejate de grindină sunt: Anenii Noi, Cimișlia, Cahul, Vulcănești, Leova, Ștefan Vodă, o parte din Hâncești, Căușeni și tot municipiul Chișinău. Acestea rămân neprotejate, fie pentru că nu sunt alocați destui bani din bugetul de stat, fie pentru că se află la hotar cu țările vecine, fie că sunt în zona traseelor aeriene.
În cazul precipitațiilor frecvente, sistemul antigrindină poate rămâne fără rachete
După cum relatează Ion Garaba, pentru ca instituția pe care o conduce să fie eficientă, fiecare punct de lansare trebuie să fie asigurat cu cel puțin 70 de rachete antigrindină per sezon, dar în realitate, acestea au câte 50, iar după câteva intervenții pot rămâne în general fără rachete și o bună parte din terenul agricol riscă să rămână neprotejat.
Potrivit experţilor, în cazul unor ploi frecvente cu grindină, sistemul antigrindină poate fi incapabil să riposteze din cauza numărului insuficient de rachete. Astfel, în anul 2010 circa 8,8 mii hectare din cadrul suprafeţelor protejate de SSIAPH şi 17 mii ha de terenuri agricole din afara zonei de protecţie au fost afectate de grindină. Mai mult, creşterea din ultimii ani a suprafeţelor afectate de grindină de pe suprafeţele protejate este cauzată, în primul rând, de aprovizionarea insuficientă cu rachete a punctelor de lansare.
Cât costă rachetele?
SSIAPH dispune de 12 unităţi speciale, care coordonează activitatea a 108 puncte de lansare a rachetelor. Potrivit unui Proiect de Politică Publică, înaintat de Ministerul Agriculturii în 2012, în instituție sunt angajaţi peste o mie de persoane care au un salariu mediu de circa 1700 lei lunar. Actualmente activează doar nouă unităţi în regim operativ, iar altele trei lucrează în regim de pază. Acestea protejează împotriva grindinei o suprafaţă de 1400 mii de hectare de terenuri agricole din 24 de raioane ale ţării, ceea ce constituie circa 46% din tot teritoriul Republicii Moldova. Totodată, serviciul dispune de infrastructura necesară pentru asigurarea protecţiei a circa 2 mln. ha de terenuri, dar nu este finanțat suficient din bugetul de stat.
Simulare la unul dintre punctele de lansare a rechetelor antigrindină
Potrivit lui Garaba, crearea pe teritoriul țării a unei întreprinderi mixte de asamblare a rachetelor antigrindină a permis reducerea preţului de procurare până la 418 dolari, comparativ cu preţul de 470 de dolari pentru o rachetă cumpărată din Rusia. „Astfel am economisit peste 10 milioane lei în perioada 2006-2011”, menționează Garaba.
Chiar dacă rachetele antigrindină au un conținut chimic, ele nu dăunează sănătății, spun experții. Totodată, presupunerile că acestea ar putea cădea peste casele oamenilor nu corespund realității, deoarece ele se autolichidează în atmosferă, ne asigură specialiștii.
Basarabenii instruiesc românii
În timpul apropiat, angajații de la Serviciul Special pentru Influențe Active își doresc ca Moldova să semneze un acord de colaborare cu România. După cum povestește Ion Garaba, conlucrarea cu statele vecine este foarte importantă, pentru că, astfel, R. Moldova va reuși să reducă la minimum căderile de grindină pe teritoriul țării. Pentru a face acest lucru posibil, profesioniștii moldoveni îi învață pe români cum funcționează acest mecanism.
„În prezent, în România se construiesc mai multe baze și puncte de lansare, unde vor fi păstrate și, ulterior, lansate rachetele antigrindină. Pentru ca să aibă angajați profesioniști în acest domeniu, vecinii noștri s-au adresat la specialiști din R. Moldova și sunt instruiți de câțiva ani. Lecțiile teoretice le facem la un nivel universitar, iar pentru practică colegii din România lucrează de rând cu inginerii noștri”, subliniază Garaba.
Totodată, specialistul a menționat că, dacă România va începe să lanseze rachete antigrindină, va avea de câștigat și R. Moldova, iar aceasta pentru că pe teritoriul pruto-nistrean vor ajunge mai puține precipitații de acest fel. Datele arată că circa 70 la sută din grindina care ajunge pe teritoriul Moldovei se formează încă în România, iar când aceasta este deja formată rachetele antigrindină nu au niciun efect. Ion Garaba speră că până la sfârșitul lui 2014 cele două state vecine vor reuși să semneze acordul de colaborare.
Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice este o instituţie subordonată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare care este finanţată din bugetul de stat şi alte fonduri.
Terenurile agricole trebuie asigurate
Specialiștii afirmă că piaţa asigurărilor agricole în R. Moldova rămâne a fi subdezvoltată. Ponderea suprafeţelor agricole asigurate a constituit mai puţin de 1% din suprafaţa totală a terenurilor agricole în anul 2011, ceea ce este cu mult mai puţin comparativ cu Rusia, unde suprafeţele agricole asigurate constituie circa 28% din terenurile agricole, Kazahstan – 61%, 75% în Elveţia şi 90% în Israel.
