Există şi o discrepanţă mare între volumele de subvenţii primite de diferite raioane. Acestea sunt constatările studiului „Evaluarea eficienţei şi transparenţei utilizării fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli”, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” cu suportul Fundaţiei Soros Moldova.

Studiul analizează măsurile de subvenţionare în R. Moldova în perioada 2006-2011, accesul producătorilor agricoli la subvenţii, precum şi capacitatea Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA).

Directorul de programe de la „Expert-Grup”, Dumitru Budianschi, a remarcat că subvenţiile primite de producătorii din raioanele Bălţi, Donduşeni, Ocniţa, Cantemir şi Râşcani au fost de cinci ori mai mari pe cap de locuitor decât cele acordate agricultorilor din Nisporeni, Călăraşi, Străşeni, Teleneşti şi Ialoveni. „Totuşi, aceste zone nu sunt cele mai defavorizate”, a spus D. Budianschi.

Directorul AIPA, Petru Maleru, a menţionat că, la subvenţionarea în agricultură, toate statele Uniunii Europene folosesc mai mulţi bani din fondurile europene decât din cele bugetare interne. „Până acum, R. Moldova a folosit doar fonduri bugetare pentru subvenţionare. Urmează ca, începând cu anul viitor, să avem şi fonduri străine, care vor fi gestionate de AIPA. Banca Mondială ne va oferi circa un milion de dolari, iar în următorii trei ani vom beneficia de cel puţin cinci milioane de dolari oferite tot de Banca Mondială”, a spus Petru Maleru.

Banca Mondială dă bani pentru agricultură

Potrivit lui Maleru, în ultimii doi ani, situaţia în domeniul subvenţiilor s-a schimbat. „Acum, toţi producătorii agricoli – şi mari, şi mici – primesc bani de la stat. Dacă, până în 2010, procedura de concurs a existat doar pe hârtie, după aceea am stabilit criterii clare, începând de la planul de afaceri”, a mai spus directorul AIPA.

„Peste două luni, va fi disponibil un Centru de apel, iar lista beneficiarilor de subvenţii poate fi văzută online. Începând cu toamna lui 2012, fiecare beneficiar va putea urmări în regim real la ce etapă se află dosarul său. Am trecut printr-un proces de reorganizare a agenţiei, care a fost finisat acum trei săptămâni: au fost lichidate centrele noastre din raioane şi au fost create centre regionale, deservite de trei-patru angajaţi, cu unităţi de transport puse la dispoziţie pe parcursul următoarelor două luni de Banca Mondială”, a precizat P. Maleru.

Trebuie să ne implicăm în atragerea fondurilor europene

Alexandru Slusari, preşedintele „UniAgroProtect”, a calificat concluziile studiului drept formale. „Încă nu am analizat întreg studiul, dar mi se par formale concluziile privind necesitatea legii subvenţiilor, divizarea subvenţiilor în investiţionale şi curente, impactul asupra mediului rural…”, a menţionat Alexandru Slusari. „Dacă vom avea o lege, nu înseamnă că vom avea mai mulţi bani pentru subvenţionare. Cu 400 de milioane de lei este dificil să susţii dezvoltarea mediului rural şi menţinerea veniturilor populaţiei. Trebuie să majorăm fondurile de subvenţionare”, a explicat el.

„Toate proiectele sunt binevenite, dar noi avem numai 20 de euro pentru un hectar, în timp ce agricultorii din UE au 400 de euro pentru un hectar. În situaţia dată, nu vom putea realiza ceva deosebit. În cazul în care vom avea mai multe fonduri, vom putea face distincţie între micii agricultori şi cei care fac business cu scopul de a fi competitivi pe piaţa externă. Proiectul menţionat de directorul AIPA, prin care Banca Mondială ne oferă un milion de dolari, este unul binevenit. Aceasta înseamnă că la cele 400 milioane, prevăzute din Bugetul de stat, se mai adaugă 12 milioane de lei. Cu aceste 412 mln. lei nu vom rezolva problemele agriculturii noastre, deci trebuie să ne implicăm în atragerea fondurilor europene, unde avem acces la sute de milioane de euro”, consideră Alexandru Slusari.

Potrivit directorului AIPA, Petru Maleru, în acest an au fost deja solicitate 130 mln. lei, din care au fost achitate circa 60 mln.

Ştefan Chitoroagă, viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare:
Nu există o stabilitate în domeniul subvenţionării. Producătorul agricol, care vrea să investească într-o ramură oarecare, trebuie să fie sigur că, timp de cinci ani, va beneficia de unele surse financiare cu ajutorul cărora îşi va putea dezvolta ramura.