Regimul lui Putin a intrat în faza erodării active

Cei care sperau că alegerile parlamentare din Federaţia Rusă vor aduce o răsturnare de situaţie trebuie să mai aştepte. Dacă primele rezultate anunţau că „Rusia Unită” nu va mai deţine majoritatea parlamentară, formaţiunea a obţinut, în cele din urmă, 238 de fotolii (49,54%) în Camera inferioară a Parlamentului rus din totalul de 450. „Partidul lui Putin” este urmat de comunişti, care au obţinut 92 de mandate, de „Rusia Dreaptă” cu 64 de mandate şi de Partidul Liberal-Democrat cu 56 de mandate.

Presa occidentală scrie despre „eşecul” tandemului Putin-Medvedev. În acelaşi timp, cei doi lideri de la Kremlin se arată mulţumiţi de rezultatul alegerilor legislative. „Aceasta este democraţia în acţiune”, a comentat rezultatul scrutinului preşedintele rus, Dmitri Medvedev. Potrivit lui, „repartiţia mandatelor în Duma de Stat reflectă realitatea forţelor politice din ţară”. „Este un rezultat optim, care ne va permite să asigurăm dezvoltarea stabilă a ţării”, a declarat, la rândul său, Vladimir Putin.

Oficial, alegerile din Rusia au avut loc fără fraude electorale, aşa cum declara ieri şeful Comisiei Electorale Centrale de la Moscova, Vladimir Ciurov. Partidele de opoziţie însă s-au plâns de încălcări grave ale legilor electorale. Partidul Comunist a anunţat luni că a depus o plângere la Curtea Supremă împotriva Partidului „Rusia Unită” care ar fi falsificat rezultatele alegerilor pentru a câştiga majoritatea parlamentară. Grupul independent de monitorizare Golos, finanţat din fonduri occidentale, a anunţat că a primit 5300 de plângeri referitoare la încălcarea legislaţiei electorale.
Votul de duminică este interpretat şi ca un test de popularitate pentru Putin, care va candida la alegerile prezidenţiale în luna martie.

Oazu Nantoi:

„Societatea rusă trăieşte sentimente de frustrare”

Potrivit analistului politic Oazu Nantoi, Putin se află într-o fază delicată. Atât alegerile legislative, cât şi cele prezidenţiale care vor urma fac parte dintr-un joc care a început deja să provoace sentimente de repulsie în societatea rusească.

„În primul rând, pentru mine, ca cetăţean al RM, este „important” că alegerile pentru Duma de Stat s-au desfăşurat cu încălcări grave pe teritoriul R. Moldova, sfidându-se demonstrativ suveranitatea şi integritatea RM. Dacă în 2007, Ambasada Federaţiei Ruse de la Chişinău a fost cea care s-a ocupat de organizarea secţiilor de vot, în 2011 aceasta nu s-a implicat deloc. Comisia Electorală Centrală din Rusia a comunicat direct cu organele anticonstituţionale din stânga Nistrului pentru deschiderea secţiilor de vot.

Ca şi orice regim închis, regimul puterii personale a lui Putin a intrat în faza erodării active. Poporul a obosit de el, iar modul în care s-a procedat cu mandatul lui Medvedev a fost un joc cinic şi a provocat sentimente de frustrare în societatea rusă. Astfel, s-a cumulat acel potenţial de oboseală care a dus la apariţia votului protestatar. Nu putem să considerăm că partidele care s-au pricopsit cu o creştere la alegerile parlamentare au jucat rolul unei opoziţii reale, aici fiind vorba de Jirinovski cu Partidul Liberal-Democrat sau „Rusia Dreaptă”, care a fost în fond creată de anturajul lui Putin în calitate de opoziţie decorativă. Sau comuniştii, care mai curând pozează în partid de opoziţie”.

În opinia lui Oazu Nantoi, societăţile care nu au experienţă de democraţie deseori sunt mult mai imprevizibile decât societăţile cu un sistem de partide mai stabilizat şi o conducere mai deschisă.

Ambasada Rusiei din RM:

75% din cei prezenţi la urne au ales partidul lui Putin

Dacă pe teritoriul Rusiei, partidul premierului Vladimir Putin, a obţinut 49,54% din voturi după numărarea a 96% din buletinele de vot, în R. Moldova votul pentru formaţiunea lui Vladimir Putin a constituit 74,19%, un procent foarte masiv venind din regiunea transnistreană.

Potrivit Ambasadei Federaţiei Ruse de la Chişinău, 51.854 de cetăţeni ruşi s-au prezentat la cele 25 de secţii de vot, dintre care 24 în regiunea transnistreană. Rezultatele s-au repartizat în felul următor:
„Rusia Unită” – 74,19% (38164 voturi);

„Partidul Liberal Democrat din Rusia” – 9,37% (4819 voturi);

„Partidul Comunist din Federaţia Rusă” – 8,17% (4201 voturi);

„Sparvedlivaia Rossia” (Rusia Dreaptă) – 6,2% (3191 voturi);

„Iabloko” – 1,34% (688 voturi);

„Patrioţii Rusiei” – 0,53% (273 voturi);

„Pravoie Delo” – 0,2% (104 voturi).

Au fost declarate nevalabile 414 buletine de vot. La alegerile legislative din 2007, pe teritoriul RM, inclusiv în regiunea transnistreană, s-au prezentat la vot 47 de mii de cetăţeni.