Retragerea din Afganistan, sub lupa Congresului

Republicanii din Camera Reprezentanţilor din Congresul SUA urmează să publice luni un raport în care îl condamnă pe preşedintele democrat Joe Biden pentru eşecurile legate de retragerea haotică a forţelor americane din Afganistan, în august 2021, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Documentul susţine că guvernul de la Washington a luat mult prea târziu decizia de a-i evacua pe necombatanţi: ordinul a fost dat abia în 16 august. De asemenea, a lipsit comunicarea între ministerele din SUA şi între oficialii din Afganistan, iar documentaţia pentru plecarea din ţară a civililor afgani eligibili a fost întocmită prost.

Raportul este rezultatul unei anchete care a durat trei ani, sub conducerea congresmanului republican Michael McCaul, preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei. Acesta i-a trimis trei citaţii – cel mai recent, săptămâna trecută – secretarului de stat al SUA, democratul Antony Blinken, cerându-i să depună mărturie personal.

Concluzia raportului: “Credibilitatea Americii pe scena internaţională a fost grav afectată după ce i-am abandonat pe aliaţii afgani în faţa omorurilor comise de talibani ca represalii şi poporul afgan pe care promisesem că îl vom proteja”, iar “prejudiciul moral pentru veteranii americani şi pentru cei care sunt încă sub arme rămâne o pată pe moştenirea acestui guvern”.

Subiectul retragerii din Afganistan a fost politizat intens înaintea alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în SUA pe 5 noiembrie, observă Reuters.

Luna trecută, candidatul republican la preşedinţie – fostul preşedinte Donald Trump – a filmat pentru campania sa electorală o ceremonie la Cimitirul Naţional din Arlington, unde i-a omagiat pe militarii ucişi în timpul evacuării. În mai multe apariţii publice, el i-a criticat pe Biden şi pe vicepreşedinta Kamala Harris, candidată la preşedinţie din partea democraţilor, susţinând că sunt vinovaţi personal pentru decesele de la aeroportul din Kabul.

În 26 august 2021, când forţele armate ale SUA încercau să îi ajute pe americanii şi afganii care încercau să scape, în timp ce talibanii preluau controlul Afganistanului, un atentat sinucigaş la Poarta Abbey a aeroportului a ucis 13 americani, reaminteşte Reuters, care apreciază că incidentul a amplificat sentimentul de înfrângere a Statelor Unite după două decenii de război.

Democraţii au insistat că o parte din vina pentru sfârşitul haotic al războiului, la mai puţin de şapte luni de când Biden îşi începuse mandatul prezidenţial, îi revine lui Trump, predecesorul acestuia, care a semnat în 2020 un acord cu talibanii.

Congresmanul Gregory Meeks, democratul cu rangul cel mai înalt în comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, a observat într-o scrisoare despre anchetă trimisă colegilor săi de partid că “la începutul mandatului fostului preşedinte Trump, în Afganistan se aflau circa 14.000 de militari americani. Cu câteva zile înainte să plece din funcţie, fostul preşedinte a ordonat o reducere suplimentară la 2500”.

Asistenţii republicani ai comisiei au respins această afirmaţie, ca politică partinică, arătând că Biden ar fi putut să nu ţină seama de acordul lui Trump sau să nu îl implementeze; ei i-au acuzat pe oficialii aflaţi în funcţii în timpul preşedinţiei lui Biden că le-au permis talibanilor să nu îşi respecte angajamentele.

După atentatele din 11 septembrie 2001 comise de islamiştii Al-Qaeda din Afganistan, în această ţară au fost trimişi în total circa 800.000 de militari americani, din care şi-au pierdut viaţa 2238, iar aproape 21.000 au fost răniţi. Estimări independente consemnează de asemenea peste 100.000 de morţi din rândul forţelor de securitate şi al civililor afgani.