Reuters: Președintele Ucrainei este înconjurat de colaboratori suspectaţi de corupţie. Cine este „cardinalul verde”

În anii în care a fost director executiv al uneia dintre cele mai mari firme de construcţii din Ucraina, Oleh Maiboroda a păstrat role de bancnote de dolari într-un seif în spatele biroului său. Banii, a declarat Maiboroda pentru Reuters, erau destinaţi să mituiască funcţionari publici pentru a aproba proiecte de construcţii. Sarcina de a înmâna banii, a spus el, a fost încredinţată unui avocat pe nume Oleh Tatarov, în prezent consilier principal al preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Este în prezent unul dintre cei mai controversați actori de pe scena politică ucraineană, scrie G4media.ro.

„Tatarov obişnuia să rezolve toate problemele cu forţele de ordine”, a declarat Maiboroda într-un interviu acordat la Viena, unde s-a stabilit pentru a scăpa de urmărirea penală în Ucraina pentru presupusul său rol în schemele de corupţie în care a fost implicată firma de construcţii Ukrbud Development LLC, scrie Reuters.

Maiboroda a spus că mita a trecut pe la Tatarov din 2014 până în 2019. Contactele avocatului cu poliţia, instanţele şi procurorii l-au făcut un intermediar perfect. „Bineînţeles că plătea” pentru a netezi cu autorităţile calea proiectelor, inclusiv pentru obţinerea autorizaţilor de construcţie, a spus Maiboroda. „Le dădea bani pentru ca aceste aranjamente să fie făcute”, a adăugat el.

Comentariile lui Maiboroda ameninţă să reaprindă o controversă care l-a afectat pe preşedintele Volodimir Zelenski chiar şi în timp de război: acuzaţiile adversarilor politici şi ale militanţilor anticorupţie potrivit cărora oameni puternici l-au protejat pe Tatarov de urmărirea penală.

Maiboroda nu a furnizat nicio dovadă a acuzaţiilor sale, dar acestea se fac ecoul unei acuzaţii împotriva lui Tatarov, formulată de agenţia anticorupţie din Ucraina, potrivit căreia acesta ar fi organizat o dare de mită. Procurorii au închis cazul în aprilie 2022 din motive procedurale.

Cine este Oleh Tatarov

Tatarov, consilier al preşedintelui pentru agenţiile de aplicare a legii şi de securitate din 2020, a negat orice abatere şi nu a fost condamnat pentru nicio infracţiune. El a declarat că acuzatorii săi încearcă să regleze nişte conturi politice.

Zelenski a declarat anterior că corupţia nu îşi are locul în administraţia sa. „Vreau să subliniez: dacă cei care lucrează cu mine sunt suspectaţi de corupţie, aceşti oameni vor fi concediaţi. Şi nu am văzut încă astfel de exemple în biroul meu”, a declarat el într-un interviu acordat în decembrie 2020 revistei Focus din Ucraina.

Nici Zelenski şi nici Tatarov nu au răspuns la întrebări detaliate pentru acest articol, precizează Reuters.

Corupția, o bătaie de cap pentru Zelenski

Zelenski a fost lăudat ca lider de război de când Rusia a început invazia sa la scară largă, în februarie anul trecut. Cu toate acestea, unii au pus la îndoială angajamentul său de a-şi respecta promisiunea de a lupta împotriva corupţiei.

Ucraina se situează în mod constant în jumătatea inferioară a Indexului anual de percepţie a corupţiei la nivel mondial realizat de Transparency International şi, în cel mai recent sondaj, pentru anul 2022, doar Rusia a fost considerată mai coruptă în Europa.

Miliardele de dolari de ajutor alocate guvernului lui Zelenski, precum şi ambiţiile de a adera la Uniunea Europeană depind de faptul ca Ucraina să-şi dovedească seriozitatea în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi adoptarea bunei guvernări.

Într-un raport din iunie, Fondul Monetar Internaţional a declarat că donatorii şi investitorii străini trebuie să vadă reforme pentru îmbunătăţirea guvernanţei, a transparenţei şi pentru combaterea corupţiei „fără întârziere”.

Într-o evaluare a şanselor de aderare a Ucrainei la UE, publicată în iunie 2022, Comisia Europeană a descris corupţia ca fiind „o provocare serioasă care necesită o atenţie continuă”.

Un sondaj realizat de două institute de sondare de la Kiev, publicat la 11 septembrie, a constatat că 78% dintre ucraineni îl consideră pe Zelenski responsabil pentru corupţia guvernamentală. Un sondaj conex a constatat că 55% consideră că ajutorul militar occidental ar trebui să fie condiţionat de combaterea corupţiei.

Oleh Tatarov, simbolul toleranței lui Zelenski

În ultimele luni, Zelenski a luat măsuri pentru a răspunde celor care se îndoiesc de el.

În ianuarie, el a concediat peste zece înalţi funcţionari pe fondul unor acuzaţii publice de corupţie şi nereguli, declarând: „Toate problemele interne care interferează cu statul sunt şi vor fi curăţate”. La începutul acestei luni, Zelenski l-a înlocuit pe ministrul său al apărării, Oleksii Reznikov, invocând necesitatea unor „noi abordări”. Acest lucru a avut loc după o serie de acuzaţii lansate de presa ucraineană potrivit cărora Ministerul Apărării achiziţiona bunuri la valori umflate. Reznikov a declarat într-o conferinţă de presă la Kiev, cu o săptămână înainte de a fi înlăturat, că rapoartele sunt inexacte.

Toate aceste schimbări şi demiteri l-au lăsat pe Tatarov în funcţie. Mai multe persoane din interior, intervievate de Reuters, au declarat că acesta este o figură crucială pentru a-l ajuta pe Zelenski să controleze agenţiile de securitate şi de aplicare a legii din Ucraina, care sunt foarte extinse.

„Tatarov a devenit simbolul toleranţei lui Zelenski faţă de corupţie în cercul său interior”, a scris ziarul Kyiv Independent la începutul acestui an, citând acuzaţia de mită.

De ce este urât Tatarov

Daria Kaleniuk, directorul executiv al Centrului de acţiune anticorupţie din Ucraina (AntAC), un ONG, consideră că într-o democraţie sănătoasă orice oficial acuzat de corupţie ar trebui suspendat până la dezvinovăţire. „Dacă Zelenski nu scapă de Tatarov, nu va fi văzut ca fiind serios în epurarea ţării de corupţie”, a declarat ea pentru Reuters.

Aliaţii lui Tatarov spun că acesta este o victimă a propriei sale eficienţe ca om de bază al lui Zelenski în ceea ce priveşte aplicarea legii. „Vor încerca tot ce pot pentru a-l doborî pe acest tip, pentru că el este vârful de lance”, a declarat Nicola Mirto, un antreprenor italian şi fost client al lui. Mirto spune că Tatarov şi-a atras furia din partea unor oameni cu interese puternice prin susţinerea campaniei anticorupţie din Ucraina împotriva oligarhilor.

Zelenski a devenit preşedinte în mai 2019 cu promisiunea de a rupe cu clientelismul şi corupţia care au afectat Ucraina timp de decenii. El a devenit celebru ca actor într-o satiră politică televizată, „Servitorii poporului”. Filmul se deschide cu un grup de magnaţi care sorb băuturi deasupra Pieţei Independenţei din capitală şi meditează care dintre candidaţii pe care i-au ales cu mâna lor ar putea câştiga viitoarele alegeri prezidenţiale.

Tatarov, moștenit de la Ianukovici

Cariera guvernamentală a lui Tatarov a început cu câţiva ani mai devreme. El a fost oficial în timpul lui Viktor Ianukovici, preşedintele pro-rus care a fost răsturnat de o revoltă populară în 2014. Tatarov a stârnit controverse la acea vreme cu o remarcă după ce forţele de securitate au tras asupra protestatarilor. Tatarov a susţinut că unele focuri de armă au venit din mulţime. Peste 100 de persoane au murit în cele trei zile de violenţe.

„Unii dintre morţi au răni la ceafă”, a declarat el în cadrul unei întâlniri cu diplomaţi europeni, care a fost transmisă de televiziunea ucraineană. Acest lucru, a spus el, arată „că împuşcăturile au fost trase de undeva din apropiere, de către indivizi care se aflau printre protestatari”. Tatarov nu a oferit atunci dovezi suplimentare pentru afirmaţia sa.

Într-un interviu acordat în 2020 unui radiodifuzor ucrainean, Tatarov a declarat că toate briefingurile pe care le-a oferit s-au bazat pe „informaţii din materialele din cazurile penale”. El nu a răspuns la întrebările adresate de Reuters pe această temă.

După înlăturarea lui Ianukovici, Tatarov a intrat în practica privată ca avocat. El a devenit, de asemenea, consilier juridic al unei companii de construcţii care face parte din corporaţia de stat Ukrbud.

Sectorul construcțiilor, cheie pentru practici dubioase

Sectorul construcţiilor este tipic pentru liniile neclare dintre sectorul public şi cel privat din Ucraina post-sovietică. Registrele societăţilor britanice şi ucrainene şi documentele judiciare arată că preşedintele de atunci al corporaţiei Ukrbud, Maksîm Mîkîtas, a ajuns să controleze peste 75% din acţiunile unei firme private numite Ukrbud Development LLC, care avea licenţa de a utiliza sigla corporaţiei de stat.

Mîkîtas se află acum în închisoare, fiind acuzat de o altă presupusă schemă de mită, care implică un contract de metrou, pe care o neagă. El a spus într-o declaraţie pentru Reuters că niciuna dintre resursele corporaţiei de stat nu a fost folosită de compania privată pe care o controla indirect.

Potrivit lui Maiboroda, Mîkîtas l-a folosit pe Tatarov pentru sarcini dificile, inclusiv pentru plăţi de mită în numele Ukrbud Development. Maiboroda a declarat că obişnuia să primească instrucţiuni regulate de la Mîkîtas pentru a-i înmâna sume de bani lui Tatarov. În declaraţia sa pentru Reuters, Mykytas l-a acuzat pe Maiborada de „mărturie falsă” şi de faptul că s-a comportat „ca un animal încolţit” după ce el însuşi a fost acuzat de corupţie. El a mai spus însă că relaţiile şi influenţa lui Tatarov au fost „mult exagerate”.

Foaia de calcul al lui Tatarov

Maiboroda a declarat că Tatarov era un operator abil, care lucra departe de birou, în cafenele inteligente unde îşi întâlnea contactele şi folosea aplicaţii criptate pentru comunicaţii. „El ştia despre aplicarea legii şi ne-a avertizat să fim atenţi să nu spunem aproape orice la telefon”, a declarat Maiboroda pentru Reuters.

El a spus că Tatarov fie colecta el însuşi plăţile în numerar, fie trimitea un şofer să facă acest lucru. Maiboroda a spus că banii erau semnaţi de Tatarov şi contabilizaţi ca fiind cheltuieli pentru proiecte de construcţie. Maiboroda a arătat Reuters ceea ce el a spus că este o listă pentru mită, înregistrată pe o foaie de calcul, în valoare totală de 1,8 milioane de dolari şi plătită de Tatarov. De asemenea, el a prezentat trei chitanţe semnate care corespundeau cu intrările de pe listă. Maiboroda a declarat că semnatarul era Tatarov şi că lista de mită provenea din conturile Ukrbud Development. Reuters nu a putut verifica independent acest lucru.

Reuters a împărtăşit chitanţele cu Mîkîtas şi Tatarov. Mîkîtas a spus că acestea sunt un fals. Tatarov nu a răspuns. Biroul Naţional Anticorupţie din Ucraina (NABU) a declarat că experţii vor trebui să studieze materialul pentru a-l verifica.

Un nou rol pentru Tatarov

Zelenski l-a numit pe Tatarov pentru a oferi consultanţă privind agenţiile de aplicare a legii şi de securitate în august 2020. Zelenskiy a declarat că ar fi nedrept să îi catalogheze pe toţi oficialii care au lucrat sub Ianukovici drept reprezentanţi ai vechii gărzi. „Principalul lucru este ca o persoană să fie onestă”, a declarat Zelenski reporterilor la câteva zile după numirea lui Tatarov.

La scurt timp după aceea, NABU, agenţie independentă, a deschis o investigaţie asupra lui Tatarov sub suspiciunea că a aranjat să mituiască un oficial al Ministerului de Interne în 2017 în numele Ukrbud Development.

Presupusa mită – un loc de parcare gratuit pentr un oficial al Ministerului de Interne în schimbul unei evaluări subevaluate a unor terenuri de stat – pare modestă. Dar NABU a estimat că subevaluarea terenului a costat statul 81 de milioane de UAH (3,1 milioane de dolari la momentul respectiv).

Înregistrările de pe WhatsApp, obţinute de anchetatori şi văzute de Reuters, includ o instrucţiune de la Tatarov către un contabil al Ukrbud Development de a-i oferi oficialului un loc de parcare într-un complex imobiliar din Kiev cu „100% reducere” ca mulţumire pentru eforturile sale. Oficialul Ministerului de Interne a declarat pentru Reuters că a cumpărat locul de parcare la preţul pieţei şi a negat că a făcut evaluarea.

Doi oficiali de rang înalt din cadrul forţelor de ordine au declarat pentru Reuters că Mîkîtas a mărturisit mita într-o înregistrare video din octombrie 2020, în care a spus că Tatarov a aranjat plata. Tatarov nu a făcut niciun comentariu pe această temă. Într-un interviu din închisoare acordat unui site de ştiri ucrainean, publicat la 22 decembrie 2020, Mîkîtas a răbufnit împotriva lui Tatarov. „Tatarov şi cu mine am făcut totul împreună, dar dacă Tatarov stă în biroul preşedintelui, de ce ar trebui să fiu eu în închisoare?” – s-a revoltat Mîkîtas.

De ce s-a amânat arestarea lui Tatarov

NABU se pregătea să ordone arestarea lui Tatarov, au declarat pentru Reuters cei doi oficiali de aplicare a legii, înarmaţi cu dovezi care includ mesajele, alte corespondenţe şi evaluări independente. Dar înainte ca NABU să poată acţiona, procurorul general Irina Venediktova, un fost parlamentar din partidul lui Zelenski, a făcut schimbări în echipa care se ocupa de caz. Ea a adus mai mulţi procurori, inclusiv pe ea însăşi, la începutul lunii decembrie 2020. Trei săptămâni mai târziu, biroul ei a transferat cazul la serviciul de securitate a statului, SBU.

Apoi, în ianuarie 2021, Mîkîtas şi-a retras mărturia. El a declarat pentru Reuters că l-a acuzat pe Tatarov cu convingerea greşită că avocatul şi alte persoane încercau să-i fure afacerea.

Între timp, investigaţia SBU s-a împotmolit. O instanţă din Kiev a refuzat apoi să le acorde mai mult timp anchetatorilor şi, în aprilie 2022, procurorii de stat au închis cazul din aceste motive.

Caz închis

Artem Sitnik, şeful NABU în această perioadă, a declarat pentru Reuters că el crede că dosarul a fost închis din motive politice. El a spus că agenţia sa a prezentat dovezi substanţiale, inclusiv mesajele Whatsapp. Sitnik, care şi-a părăsit postul în aprilie 2022, după un mandat de şapte ani, a declarat că biroul „şi-a făcut treaba” în investigarea lui Tatarov, dar „sistemul judiciar s-a implicat şi a împiedicat să se întâmple ceea ce trebuia”. Sitnik a declarat că nu a fost anunţat în prealabil că acest caz a fost luat de la agenţia sa şi a descris mişcarea ca fiind „complet nelegitimă”.

Un purtător de cuvânt al biroului procurorului general a declarat pentru Reuters că schimbările efectuate de Venediktova în echipa de procurori s-au datorat „complexităţii excepţionale” a cazului. Cazul a fost retras ulterior de la NABU, a precizat purtătorul de cuvânt, la ordinul unui tribunal districtual din Kiev.

Purtătorul de cuvânt a acuzat NABU că nu a reuşit să transmită probele către SBU. Refuzul instanţei de a extinde ancheta a însemnat că procurorii nu au avut „posibilitatea de a investiga în mod complet, cuprinzător şi imparţial toate circumstanţele infracţiunilor”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Zelenski a înlăturat-o pe Venediktova, procurorul general, în iulie 2022, ca parte a unei epurări post-invazie a oficialilor acuzaţi că nu au reuşit să elimine agenţii sau simpatizanţii ruşi din agenţiile lor. El a numit-o ambasador în Elveţia. Adjunctul ei, OleksiI SImonenko, a demisionat în ianuarie 2023, după ce presa a relatat că îşi petrecea vacanţa în Spania în timp de război.

„Cardinalul verde”

Tatarov nu este singurul membru al cercului de apropiaţi al lui Zelenski care este vizat de controverse. La fel şi şeful de cabinet al preşedintelui, Andrii Iermak, un asociat din cariera anterioară a lui Zelenski în lumea divertismentului. Nici Iermak nu a răspuns la întrebările puse de Reuters.

Fiu al unui diplomat sovietic, Yermak a lucrat anterior în producţia de film şi televiziune. În prezent, el se află frecvent alături de Zelenskiy la întâlniri guvernamentale şi evenimente publice. El este cunoscut printre diplomaţii străini drept „cardinalul verde”, datorită influenţei sale reputate şi pentru că, la fel ca şeful său, a început să poarte numai haine kaki.

În martie 2020, la o lună după ce Iermak a devenit şef de cabinet, au apărut înregistrări video în care fratele lui Iermak, Denis, în prezent soldat, este auzit discutând despre numirile în posturi guvernamentale şi sugerând că ar putea deschide uşi. Dens a confirmat că înregistrarea era cu el, dar a spus că examina candidaţii şi ideile pentru proiectele pe care le propunea guvernului prin intermediul unui apel al cetăţenilor şi că înregistrările au fost editate într-o încercare motivată politic de a-l discredita pe fratele său. Andrii Iermak a respins, de asemenea, veridicitatea înregistrărilor spunând că este vorba de o lovitură politică.

Înregistrările au fost realizate de un fost instructor de poliţie, Dmitro Ştanko, care a fost ucis în acţiune în estul Ucrainei în octombrie 2022, potrivit văduvei sale, Liudmila Bielievţova. Ea a declarat pentru Reuters că scopul lui Ştanko a fost de a expune corupţia la nivel înalt şi că soţul ei a fost condus de un simţ al datoriei. „A vrut ca Ucraina să fie o ţară normală”, a spus ea.

Zelenski însuși, în colimator

În octombrie 2021 au apărut întrebări cu privire la Zelenski însuşi, când s-a aflat că acesta a folosit companii offshore pentru a-şi gestiona averea şi că, cu puţin timp înainte de alegerea sa, a transferat o participaţie într-o firmă din Insulele Virgine Britanice unui asociat.

Acest asociat, Serghei Şefir, a devenit ulterior un consilier de top al lui Zelenski, lucrând în calitate de voluntar neplătit. Zelenski a declarat pentru televiziunea ucraineană ICTV în octombrie 2021 că aranjamentul offshore a fost pentru a-şi proteja afacerea de producţie TV de presiunile politice ale guvernului Ianukovici.

O analiză din octombrie 2021 a Agenţiei Naţionale pentru Prevenirea Corupţiei a constatat că „nu există dovezi de îmbogăţire ilegală”.

Şefir a declarat pentru Reuters că toate activităţile sale de afaceri au fost legale şi că toate declaraţiile fiscale necesare au fost depuse. „Pe baza veniturilor încasate şi a declaraţiilor depuse, am plătit toate impozitele şi alte plăţi obligatorii cerute de legislaţia Ucrainei”, a spus el.

Şefir a mai spus că şi Zelenski a depus toate declaraţiile de proprietate şi de venit necesare. Acestea au fost verificate de agenţiile anticorupţie, a spus el, şi „nu au fost găsite încălcări ale legislaţiei anticorupţie”.

Suspiciuni că ar fi deturnat ajutorul extern

Administraţia lui Zelenski şi-a atras critici în ţară pentru că a achiziţionat bunuri la preţuri peste preţul pieţei. În ianuarie, presa ucraineană a relatat că Ministerul Apărării cumpăra ouă la un preţ de peste două ori mai mare decât preţul pieţei şi cartofi la un preţ de aproape trei ori mai mare decât valoarea de piaţă. Un viceministru al apărării a demisionat ca urmare a articolului. În prezent, acesta este urmărit penal pentru că a cumpărat kituri de calitate inferioară la preţuri exagerate. Viaceslav Şapovalov, într-o declaraţie pentru Reuters transmisă prin intermediul avocatului său, a negat orice abatere şi a spus că nu a căutat niciodată contracte nefavorabile.

Iaroslav Jelezniak, un deputat al opoziţiei, a declarat că donatorii occidentali ar trebui să ia act de rapoartele de corupţie. Până în prezent, peste 41 de ţări s-au angajat să acorde Ucrainei un total de peste 140 de miliarde de dolari în ajutor civil şi militar, inclusiv peste 70 de miliarde de dolari din partea Statelor Unite, potrivit Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel pentru Economie Mondială.

Jelezniak a declarat pentru Reuters că, dacă nu se abordează problema corupţiei, donatorii occidentali riscă să piardă sume substanţiale. „Acum ne fură banii”, a spus el despre oficialii care au tolerat corupţia. „În viitor, ei ar putea să vă fure banii”, a avertizat el.

Cruciada anticorupție a lui Zelenski

Cu o cerere mai mare de responsabilitate din partea ucrainenilor, ZelenskI a luat măsuri de profil înalt pentru a combate corupţia din timpul războiului. La 11 august, el i-a concediat pe toţi şefii regionali ai centrelor de recrutare militară după ce un audit a scos la iveală presupuse abuzuri din partea funcţionarilor, inclusiv îmbogăţirea ilegală şi ajutarea recruţilor să fugă din ţară.

La începutul acestei luni, poliţia l-a reţinut pe unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ucraina, Ihor Kolomoiski, fiind suspectat de fraudă şi spălare de bani. Kolomoiski a negat anterior orice abatere.

La 12 septembrie, în urma unei petiţi publice, Zelenski a respins prin veto o lege care ar fi permis oficialilor să îşi păstreze secrete declaraţiile de avere obligatorii timp de un an.

Autorităţile anticorupţie din Ucraina şi-au dublat activitatea şi spun că au făcut mai multe progrese decât oricând de la înfiinţarea lor în 2015. În prima jumătate a acestui an, acestea au lansat aproape 300 de cazuri şi au trimis 58 de rechizitorii în instanţă, potrivit NABU. Actualul director al NABU, Semen Krivonos, a declarat pentru Reuters că agenţia sa acordă prioritate crimelor din timpul războiului în sectoare cheie precum apărarea şi reconstrucţia şi care implică oficiali de rang înalt.

Speranța unei presiuni ireversibile

Părerea potrivit căreia corupţia persistă pe timp de război este larg răspândită în rândul câtorva zeci de locuitori intervievaţi de Reuters în cadrul unei vizite în mai multe oraşe şi sate la nord de Kiev care au fost cucerite de ruşi în luptele de anul trecut. Există, de asemenea, speranţa că, după sacrificiul războiului, ţara ajunge la un punct de cotitură.

Arătând spre o alee din Irpin, unde voluntarii care aduceau mâncare locuitorilor au fost împuşcaţi mortal de soldaţii ruşi, Halina, o localnică în vârstă de 44 de ani, a declarat că, în prezent, atunci când tratează cu oficialii locali „nu mai există nici un indiciu de mită”.

Kaleniuk, militantă anticorupţie, crede că războiul a creat o presiune ireversibilă pentru reforme. „Totul s-a schimbat” de la invazia Rusiei, a spus ea. „Cererea pentru o schimbare în societate este uriaşă. La fel şi cerinţele pentru reformă pentru a obţine ceea ce îşi doresc oamenii: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană”, punctează ucrineanca.