Potrivit unui sondaj IRES, 96% dintre români cred în Dumnezeu. "E o cifră foarte mare", spune la RFI sociologul Mircea Kivu. El afirmă că într-o ţară cu un popor care se declară foarte religios, "liderii nu pot decât să se manifeste ca nişte oameni religioşi". Kivu precizează că raportul dintre Biserică şi stat "nu este deloc clarificat".
Câtă influenţă mai are Biserica în societatea românească? "Potrivit sondajelor, influenţa Bisericii este într-o oarecare scădere, dar în continuare este instituţia care se bucură de încrederea cea mai mare în rândul populaţiei (…). Avem un popor care se declară foarte religios şi liderii nu pot decât să se manifeste ca nişte oameni religioşi", crede Mircea Kivu.
Conform unui sondaj IRES, 96% dintre români cred în Dumnezeu. Sociologul Mircea Kivu consideră că e o cifră "foarte mare, mai ales că de fapt la recensământ este confirmată, ultimul recensământ ne arată că într-adevăr un procent chiar mai mare, de vreo 98% îşi declară aparteneţa la una din religii".
Întrebat dacă ateii se tem să se declare ca atare, Mircea Kivu a răspuns: "Probabil că sunt ceva mai mulţi (atei). Dacă ne uităm la datele recensământului, pe lângă faptul că anul acesta găsim la întrebarea privind apartenenţa religioasă un număr foarte mare de cazuri în care nu există această informaţie, un milion şi ceva de persoane, dar asta trebuie s-o punem mai degrabă pe seama imperfecţiunilor din realizarea recensământului. Dar oricum, trebuie să remarcăm că deşi în continuare foarte mic, numărul ateilor este mult mai mare decât la precedentul recensământ. Deci aş spune că există o presiune socială, o normă socială destul de prezentă, care în general împiedică pe mulţi oameni să-şi declare neaderenţa la valorile religioase, dar că aceasta este în scădere oarecum".
"Intoleranţa religioasă"
Potrivit aceluiaşi sondaj IRES, 62% dintre români consideră că un politician care nu crede în Dumnezeu nu este potrivit pentru a ocupa o funcţie publică. Mircea Kivu crede că "din păcate, acest 60% care aderă la afirmaţia propusă de realizatorii sondajului reprezintă de fapt o măsură a intoleranţei religioase, pentru că până la urmă, chiar dacă există un procent destul de mare care spun că adevărul Bisericii nu este absolut, faptul că două treimi din populaţie crede că cineva care nu are aceleaşi păreri religioase cu el nu este demn de o funcţie publică este o măsură a intoleranţei religioase".
Sociologul crede că rolul Bisericii ar trebui regândit: "Cred că ar trebui regândit, pornind de la ideea că este până la urmă o instituţie privată şi aş spune intimă. Libertatea religioasă înseamnă inclusiv separarea completă a Bisericii de stat. Or până în momentul de faţă, asupra acestei probleme este o ceaţă teribilă în societatea românească. Raportul dintre Biserică şi stat nu este deloc clarificat. Este o problemă care nu e la îndemâna politicienilor. Te expui unor reacţii destul de dure chiar dacă numai deschizi problema asta".
Sursa: rfi.ro
