Cercetătorii din cele două state lucrează asupra documentării acestui element de port popular, pentru a descoperi toate dovezile istorice la nivel de localități, de zone sau arii culturale mai mari, a declarat pentru Radio Chișinău etnologul Varvara Buzilă.
“Împart exact în jumătate altița, am făcut primul rând de șenătău, mi-am lăsat spațiu pentru chenar cu lănțișor, următorul rând de șenătău, după care, depinde, dacă nu am spațiu la model, de la chenar, atunci imediat încep ornamental”, a spus Varvara Buzilă.
Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX), altiţa porțiune ornamentală prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor. Şenătăul este o manșetă la anumite modele de ie, de obicei împodobită cu cusături din fir.
De mai bine de un an, în Republica Moldova, atât la Chişinău, cât şi în localitatea Molovata-Nouă, din raionul Dubăsari, au reînviat şezătorile. Pasionatele de portul popular și de costumele pe care le purtau pe vremuri bunicile și străbunicile se adună și își împart unele cu altele cunoștințe legate de cum se cos aceste elemente de patrimoniu național.
”Cred că pentru poporul român dragostea și abilitatea de a coase ii este în sânge. Ia pe care o port e cusută de mine, este prima ie pe care am făcut-o și sunt îndrăgostită de ea pentru că am cusut-o, acum patru ani, în memoria Reginei Maria și din dragoste nemărginită față de Casa Regală . Dacă observați este în culorile tricolorului, cu motiv de Botoșani”, a declarat pentru sursa citată una dintre participantele active la șezători, Vera Sali, medic de laborator.
Nelu Dumitrescu, stabilit în Germania, a reuşit să salveze și să adune într-o colecție personală zeci de ii realizate înainte de 1914: ”Am salvat cămăși vechi, dinainte de 1914, cusute în stilul vechi românesc, vrâncenesc, mai ales cu mult fir de aur și de argint. La mine în sat nu a murit încă costumul, mai sunt încă câteva purtătoare zilnic de port românesc. Ce am văzut aici în muzeu, m-a impresionat. Deci se vede clar că și aici s-a purtat, portul a fost același, ca în restul Moldovei, nimeni nu poate să nege. Întreaga Republică Moldova și întreaga românime participă la elaborarea acestui dosar. Toată lumea participă cu ceva. Fiecare dintre noi care deja s-a apucat să coase câteva rânduri în cruciuliță, un punct bătrânesc bătut pe două fețe pe fir sau sub altă formă, toți cei care în viața lor au reușit să coase măcar o asemenea cămașă, contribuie la elaborarea acestei mari lucrări”.
De asemenea, România şi Republica Moldova pregătesc şi un film documentar despre cum oamenii continuă să coase aceste cămăși naţionale.
Până acum, în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial protejat de UNESCO a fost introdus colindul în ceată bărbătească și urmează să fie declarat și covorul tradițional românesc, numit scoarță. Ambele dosare au fost pregătite în comun de cercetători din România şi Republica Moldova.
Un alt dosar, de data aceasta multinațional comun – România, Bulgaria și Macedonia -, care așteaptă verdictul, este ”Practici culturale asociate zilei de 1 martie. Mărțișorul”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
