Rostopasca se utilizează cu rezultate excelente în tratarea hepatitelor cronice, a colicilor hepato-biliare, colecistitelor, diskineziei biliare, tusei spastice.
Rostopasca este o plantă cu multiple proprietăţi curative, recunoscută şi folosită pentru efectele sale vindecătoare încă din Antichitate.
Dacă în trecut utilizarea plantei în scopuri curative era bazată pe tradiţia populară, în prezent cercetătorii au reuşit să izoleze substanţele active din rostopască, resposabile de efectele sale terapeutice. Deoarece conţine o gamă largă de alcaloizi, în doze mari întreaga plantă este toxică, dar în dozele corecte ea are numeroase utilizări terapeutice.
Efectul plantei proaspete este analgezic, colagogic, antimicrobian, oncostatic şi sedativ al sistemului nervos central. În unele teste pe animale rostopasca s-a dovedit un bun citostatic, dar şi un bun stimulator al sistemului imunitar.
Un aliat al ficatului
Cea mai importantă utilizare a acestei plante este în bolile hepatice. Rostopasca este un adevărat panaceu pentru bolile de ficat de orice natură. Şi-a dovedit eficienţa în tratarea hepatitei A, hepatitei B, a cirozei hepatice. Prin efectele sale drenoare şi tonice, stimulează regenerarea celulei hepatice. Totodată, funcţionează şi ca un bun antiviral, motiv pentru care hepatitele se pot ameliora sau chiar vindeca în urma administrării preparatelor de rostopască. Este indicată şi în afecţiunile biliare precum diskinezii sau inflamaţii ale vezicii biliare cauzate de drenarea defectuoasă a bilei.
Pentru un efect maxim al terapiei cu rostopască, în timpul administrării sale trebuie să se evite consumul alimentelor greu digerabile şi solicitante pentru ficat, precum carne de porc, grăsimi, prăjeli, margarină, unt, brânzeturi grase, alimente conservate şi, desigur, tutunul şi alcoolul.
Alte afecţiuni în care se foloseşte rostopasca
Extractele din rostopască au efect de antibiotic pe un mare număr de germeni patogeni. Sucul proaspăt este un bun împotriva negilor şi verucilor. Pentru aceasta, se rupe o tulpină din planta verde şi se aplică latexul care se scurge din plantă pe neg.
Rostopasca este folosită şi în tratarea tuberculozei pielii, a rănilor, fistulelor, psoriazisului şi fortifică părul.
Alte beneficii alte plantei includ stimularea digestiei, creşterea asimilării unor substanţe precum vitaminele şi mineralele, restabilirea tranzitului intestinal.
Modalităţi de utilizare
Ceai
Pentru afecţiunile hepatice se recomandă consumul a două-trei căni de ceai pe zi, timp de maximum o săptămână. Administrată sub această formă, are efect vasodilatator coronarian şi antispastic biliar, are acţiune sedativă şi antitumorală.
Tinctura
Se poate cumpăra din farmacii sau se poate prepara acasă, din plante uscate zdrobite şi puse la macerat cu alcool timp de 10 zile. Tinctura se poate folosi pentru tratarea afecţiunilor dermatologice precum negi, veruci, bătături, eczeme.
Sucul de rostopască
Se obţine din tijele de rostopască proaspăt culese sau păstrate maximum 24 de ore la frigider. După ce se rupe tija, se unge locul afectat cu suc. De reţinut că, pentru a fi eficent, tratamentul extern cu suc trebuie aplicat de mai multe ori pe acelaşi loc, la intervale de câteva minute. După ce se sucul aplicat anterior se usucă, se mai aplică un strat.
Planta proaspătă se poate folosi aplicată, în special frunzele, direct pe leziuni de la nivelul pielii.
Sursa: RevistaFelicia
