Este salutabil faptul că noul Cod al Educaţiei anunţă că la baza dezvoltării instruirii cadrelor pentru economia naţională vor fi puse Standardele educaţionale şi curriculumul din învăţământul secundar general, vocaţional-tehnic şi învăţământul superior. Şi chiar ne-a bucurat acest lucru, numai că mare ne-a fost surprinderea când am depistat că în proiectul Codului această intenţie este expusă lapidar şi neexplicit. Astfel, aflăm că „Standardele şi Curriculumul în învăţământul vocaţional-tehnic se elaborează de experţi în domeniu şi de reprezentanţi ai patronatului …” (Titlul 4, Articolul 66), şi nu găsim nicăieri conţinuturile concrete care ar permite cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor să determine obiectivele comune şi specifice ale fiecărei trepte de învăţământ, care ar asigura continuitate în pregătirea cadrelor.
Este bine că în noul Cod se propune ca studiile în învăţământul vocaţional-tehnic post-secundar să fie organizat în două trepte, fapt ce ne va permite ca la prima treaptă a învăţământului vocaţional-tehnic să realizăm şi pregătirea iniţială profesională şi să cream o continuitate în pregătirea specialiştilor la treapta a doua. În contextul dat, propunem ca această structură a învăţământului vocaţional-tehnic post-secundar să fie ca o normă permanentă.
Din conţinutul Codului nu este clar prin ce se deosebeşte treapta întâi a învăţământului vocaţional-tehnic post-secundar de liceul vocaţional-tehnic, în ultimul, la absolvire, eliberându-se diploma de bacalaureat şi certificatul de calificare, pe când în învăţământul vocaţional-tehnic post-secundar (termenul de studii este tot de patru ani) se eliberează doar diploma de bacalaureat. De ce absolvenţii liceelor teoretice sunt admişi la studii în colegii de treapta a doua cu termenul de studii de doi ani şi tot la termenul de doi ani sunt admişi şi cei din liceele vocaţional-tenhice care, pe parcursul a patru ani de studii, conform proiectului, au obţinut şi un anumit nivel de pregătire profesională ce le permite să se angajeze în câmpul muncii? Care sunt priorităţile absolvenţilor ce deţin diplome de studii vocaţional-tehnice post-secundare la admiterea în instituţiile de învăţământ superior dacă în Titlul V, Capitolul 2, Articolul 84 P(2) din Cod se menţionează că „la concursul de admitere în ciclul unu al învăţământului superior pot participa deţinătorii diplomei de bacalaureat (studii liceale), diplome de absolvire a învăţământului post-secundar vocaţional-tehnic sau a actului echivalent de studii”? În acest caz, absolvenţii liceelor teoretice care au îndeplinit curriculumul liceal pe parcursul a trei ani şi cei din învăţământul post-secundat vocaţional-tehnic care au îndeplinit curriculumul învăţământului liceal şi cel de formare profesională pe parcursul a şase ani sunt puşi în aceleaşi condiţii de admitere şi de continuare a studiilor. Pentru a exclude această situaţie, propunem ca în instituţiile de învăţământ superior, treapta I, să fie create grupe speciale pentru absolvenţii din învăţământul vocaţional-tehnic post-secundar care vor studia conform unor planuri şi programe speciale şi cu un termen redus de studii.
De asemenea propunem de a fi revizuite termenele de studii în liceele vocaţional-tehnice de la patru la trei ani, studii liceale, iar în colegii, treapta întâi a învăţământul vocaţional-tehnic, studiile să se realizeze în trei ani, cu eliberarea diplomei de bacalaureat. Treapta a doua – învăţământul vocaţional-tehnic post-secundar să fie cu termenul de un an (doi ani), în funcţie de specialitate şi profil, fapt ce va permite economisirea de resurse financiare.
Conform noului proiect, instituţiile de învăţământ vocaţional-tehnic se află în subordinea Ministerului Educaţiei şi, pentru a asigura o anumită autonomie de funcţionare a acestora, propunem de a li se permite prin lege:
– să realizeze activităţi de antreprenoriat;
– să deţină dreptul de a participa la formarea continuă a specialiştilor din domeniul învăţământului vocaţional-tehnic şi alte domenii ale economiei naţionale;
– să elaboreze propria metodologie de admitere ţinând cont de capacitatea instituţională şi cadrul general de organizare a admiterii în învăţământul vocaţional-tehnic sub monitorizarea Ministerului Educaţiei;
– să stabilească mărimea taxei de studii în dependenţă de specialitate , profil şi cheltuielile reale, necesare pentru pregătirea specialiştilor.
În Titlul IV, Capitolul 4, ce stabileşte personalul de conducere şi didactic din învăţământul vocaţional-tehnic propunem:
– să se concretizeze personalul de conducere, care să fie constituit din director, director adjunct în probleme de educaţie, director adjunct în probleme de instruire, director adjunct în probleme de organizare a practicii de producţie, director adjunct în probleme de gospodărie, şef secţie;
– directorii instituţiilor de învăţământ vocaţional-tehnic să fie aleşi de către adunarea generală a colectivului pe bază de concurs, organizat de Ministerul Educaţiei sau ministerele de resort, pe un termen de 5 ani;
– în articolul 71 propunem să fie specificat suplimentar ca norma didactică pe săptămână să fie stabilită în mărime de 35 ore din care activitatea de predare-evaluare practică constituie 18 ore pe săptămână;
– în articolul 74 să fie inclus un punct special prin care să se concretizeze sporul la salariu pentru cadrele didactice: pentru gradul didactic superior 50% faţă de salariul funcţiei, gradul didactic întâi 40%, gradul didactic doi 30% şi pentru vechimea în muncă.
De asemenea propunem ca facilităţile care se referă la tinerii specialişti angajaţi în învăţământul general în primii trei ani de activitate din mediul rural şi urban să se extindă şi pentru angajaţii din învăţământul vocaţional-tehnic.
Am expus doar unele din propunerile ce se referă la completarea proiectului Codului Educaţiei care au fost discutate şi aprobate la şedinţa Consiliului profesoral şi la adunarea sindicală a Colegiului de Informatică.
Vitalie Zavadschi,
directorul Colegiului de Informatică
Nina Negara,
preşedinta comitetului sindical
