Fiind fiinţe duale, tânjim după afecţiunea altora, după recunoaşterea lor, orgoliul nostru caută la un moment dat acea atenţie pe care nu o mai primeşte, de cele mai multe ori, de la partenerul de viaţă. Şi aşa înşelăm. Cu toţii. Unii poate doar cu gândul, cei mai mulţi măcar o dată în viaţă…
Am făcut şi eu asta, chiar dacă îmi iubeam jumătatea. Într-o perioadă tulbure şi plină de presiuni, am cedat unei ispite venite din partea unei admiratoare cu doi ani mai tânără. O făptură incredibil de frumoasă, cu ochi căprui, par lung şi drept, de o maturitate zguduitoare. Nu a vrut decât o fărâmă din mine, la început, ca apoi să ceară mai mult decât i-am putut oferi în acel moment. A trebuit să aleg. A fost uşor, având în vedere că nu mă implicasem emoţional. Inima mea aparţinea unei alte femei.
Îmi aduc aminte cum, într-o dimineaţă de iulie, am părăsit clădirea interbelică ce o găzduia la unicul etaj. Soarele strălucea pe cer, iar ea la balcon, îmbrăcată într-un halat elegant, sorbind din cafea, rezemată de perete şi privindu-mă cum mă îndepărtam pe străzile răcorite de aerul dimineţii.
Privind acum înapoi, nu pot decât să regret alegerea făcută. Timpul ne-a purtat pe drumuri diferite şi ne-a adus, oarecum, iarăşi împreună, dar nu din punct de vedere sentimental. O privesc aproape săptămânal cum înfloreşte şi se dezvoltă, cum inspiră adânc viaţă, care pe atunci o dărâma încet-încet, dar care acum o împlineşte. Este o femeie în toată firea, integră, elegantă şi sigură pe ea.
Sacoşa mea cu regrete nu este una plină. Chiar deloc. Sunt mândru de aproape toate alegerile mele. Totuşi, am un singur regret: acela că, în acel moment de cumpănă, am ales cum nu se putea mai prost şi că timpul ar putea fi pierdut, deşi, oricând, găsim speranţa, undeva într-un colţ, singură, temătoare, dar o găsim.
Există oameni care înşală şi oameni care nu recunosc asta. De obicei suntem împinşi de frustrări pe plan sentimental ori sexual, alteori de simpla curiozitate, dar întotdeauna avem posibilitatea de a alege, odată ce a revenit raţiunea. Ar fi o imprudenţă să-i mărturiseşti „păcatul”. Mai bine-l ţii pentru tine, căci ceea ce nu ştie, nu-l poate răni.
www.umbluliber.com
Timpul Suplimentul Femeia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
