R. Moldova se află în apropierea focarului seismic din Vrancea, Munţii Carpaţi, însă potrivit dr. hab. Vasile Alcaz, directorul Institutului de geologie şi seismologie al Academiei de Ştiinţe, nu toate cutremurele localizate în România prezintă pericol pentru R. Moldova. Ne pot afecta serios doar aşa-numitele cutremure intermediare, care se produc la o adâncime de 60 km. „În zona Vrancea cutremure cu magnitudine de 8,9, ca în Japonia, nu sunt posibile. Magnitudinea maximă la Vrancea poate fi de 7-7,8 grade pe scara Richter, nu mai mult. Cutremurele cu magnitudinea de 7 grade nu ne fac probleme mari. Am suportat astfel de cutremure în secolul trecut. Atunci nu s-au înregistrat victime, iar clădirile care au fost afectate erau cele construite fără respectarea normelor seismologice”, a declarat omul de ştiinţă.
În acelaşi timp, Vasile Alcaz ne atrage atenţia că azi nu suntem pregătiţi în măsura necesară pentru a preveni consecinţele unui cutremur. „În R. Moldova nu se efectuează estimarea riscurilor determinate de calamităţi naturale. În particular, nu se practică lucrări de expertiză a obiectelor de risc seismic (clădiri, construcţii, diguri, mijloace de comunicaţii etc.), sunt frecvente intervenţiile neautorizate ale locatarilor în clădirile şi apartamentele moderne, iar majoritatea oraşelor noastre nu dispun de hărţi de microzonare seismică”, constată dl Alcaz, care recomandă demararea paşaportizării fondului imobiliar pentru a fi identificare clădirile vulnerabile la cutremure.
În contextul în care cutremurul din Japonia a avariat centrala nucleară de la Fukushima, oamenii de ştiinţă abordează în aceste zile pericolul formării norilor radioactivi care ar putea afecta şi alte state. Expertul în fizica nucleară Constantin Gudima (AŞM) spune că norul produs în urma exploziei de la Fukushima se îndreaptă spre est, adică spre Oceanul Pacific. Amintind că centralele nucleare cele mai apropiate de frontiera R. Moldova sunt cea de la Cernavodă (România) şi Iujnoukrainskoie de lângă Nikolaev (Ucraina), savantul menţionează că la proiectarea centralei de la Cernavodă s-a luat în considerare activitatea seismică a regiunii.
