Aceasta a fost poate cea mai puternică concluzie a dezbaterii de luni seară, de la Muzeul Țăranului Român, ce a urmat după vizionarea filmului `Masacrul Inocenților`, al regizorului basarabean Victor Bucătaru. Evenimentul a fost organizat de Alianța Internațională a Jurnaliștilor România (AIJR), în parteneriat cu Institutul `Fratii Golescu` și Acțiunea 2012. Difuzarea filmului a avut ca scop comemorarea a 23 de ani de la războiul de pe Nistru, atunci când și-au pierdut viața câteva sute de oameni și alte câteva mii au fost răniți, foarte multe fiind chiar din rândul civililor. „Filmul nu este o analiză politică, filmul acesta este despre acești inocenți care nu erau echipați corespunzător pentru luptă. Aveau un automat (pușcă automată – n.r.) la 2-3 oameni și erau costumați în echipament de zidari. Filmul este pentru ei și pentru copii lor”, a declarat Sorin Bucătaru, fiul regizorului Victor Bucătaru (decedat în august 2013 – n.r.). El a mai spus că dorința tatălui său a fost să lasă o mărturie despre condițiile grele în care basarabenii și-au apărat pământul, în special trupele de voluntari despre care nici măcar Chișinăul nu știa foarte multe despre existența lor. Sorin Bucătaru a declarat că a avut probleme în a rula acest film la Chișinău, unde autoritățile și în 2013 au dat dovadă de instituirea unui fel de embargo în difuzarea unor astfel de imagini despre memoria celor care au luptat atunci. „Trăim o mare dezamăgire fața de cu ce ne-am ales, și noi și băieții pe care îi veți vedea în film”, a mai spus Sorin Bucătaru.
Generalul Ion Coștaș, fost ministrul de Interne și al Apărării în perioada 1990-1992, a declarat cu această ocazie că atunci când a ajuns la Ministerul de Interne, acolo un existau decât pistoale în dotarea poliției. De armată nici nu putea și vorba, efectivele fiind extrem de puține, neinstruite și prost echipate. „La Ministerul de Interne era doar pistoale și am adus șase camioane de puști Kalașnicov”, a declarat generalul Costaș. El a mai spus că și Armata a 14-a, condusă atunci de generalul Aleksandr Lebedev, s-a implicat în lupte, deoarece Lebedev considera că regiunea transnistreană este „Uniunea Sovietică”. El a mai povestit și episod capturării lui Igoe Smirnov și aducerea sa în beciul Ministerului de Interne de la Chișinău, de acolo de unde a fost eliberat la insistențele Moscovei și slăbiciunea politicienilor de atunci de la Chișinău, sub promisiunea ca acesta să nu se implice în politică ulterior. La nici două luni distanță, Smirnov avea să devină liderul auto-proclamat al regiunii pe care avea să o conducă preț de două decenii. El a mai explicat că ceea ce se întâmplă acum în estul Ucrainei urmează pașii unui scenariu clasic al Moscovei care ar pregăti ideologic terenul pentru destrămarea Ucrainei, pentru ca mai apoi să lucreze prin serviciile sale speciale pentru destabilizarea politică a guvernului de la Kiev. „Liderii de la Kremlin mint de crapă pietrele”, a declarat acesta.
La rândul său, fostul premier al Republicii Moldova din acea perioadă, Mircea Druc, a declarat că în ciuda pierderii războiului trasnistrean și crearea unui aparat de conducere în regiunea de peste Nistru, Chișinău este învingătorul imagologic. „Noi suntem câștigătorii războiului de pe Nistru. Miza a fost atunci păstrarea URSS, păstrarea unei reminescențe a „statului sovietic de aur”. Acestea au dispărut ulterior, deoarece se dorea crearea statului Rusia-Ucraina-Belarus”, a declarat Druc. El a mai spus că Federația Rusă va suporta, în viitor apropiat, o nouă undă seismică care va duce la o nouă dezmembrare a ei. La dezbaterea de luni seară, generalul în rezervă Mircea Chelaru, fost șef al Statului Major General, a declarat că, în ciuda lipsei de echipament militar, cei care au luptat de partea Chișinăului în acel război au avut reacția unui popor demn, în special voluntarii care au mers pe front.
sursa: etransmedia.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
