Nu ştiu dacă „mărturisirea” colegului meu trebuie interpretată ca manifestare de misoginism (prefer să cred că a rămas acelaşi spirit deschis precum l-am ştiut acum nişte mii de ani :).) Mai curând, ţine de o realitate de care îmi vorbea eroina unui interviu de-al meu – „Moldovenii au un fel de jenă de a fi naturali şi spontani, un fel de teamă exagerată de a intra în gura lumii…”, îmi spunea Véronique North-Minca, o femeie şi o diplomată de nota „zece”. Iar dacă un bărbat moldovean recunoaşte că „l-a creat” femeia, el intră, dacă nu în gura lumii întregi, atunci la sigur în gura jumătăţii masculine a acesteia…
Aşa stând lucrurile, deseori bărbaţii preferă să ne iubească „în anonimat” – fără ca noi s-o vedem şi s-o simţim -, iar dacă pun mâna pe vreo „Femeia”, atunci neapărat o citesc ascunzând-o sub masă… Şi într-un caz, şi în celălalt, ei cred că „anonimatul” îi face mai bărbaţi. Personal, nu sunt de acord. De aceea, dragi bărbaţi, scoateţi-ne de sub masă! Citiţi-ne şi iubiţi-ne deschis!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
