În cadrul manifestării, au luat cuvântul Ala Mândâcanu, preşedintă a CNFM, Arcadie Suceveanu, preşedintele USM, scriitorii Vladimir Beşleagă şi Ion Hadârcă, sora prozatoarei, Zina Istrati, nepotul ei, Eugen Ciobanu, prim-vicerectorul ULIM, Ana Guţu ş.a.
Scriitorul Vladimir Beşleagă, a subliniat, bunăoară, că, atunci când răsuna vocea ei în parlament, parcă era a lui Dumnezeu. La rândul său, preşedintele USM, Arcadie Suceveanu a caracterizat-o drept o luptătoare şi purtătoare de conştiinţă civică exemplară”. „Lidia Istrati a fost omul care prin suferinţă şi ardere şi-a îndeplinit condiţia umană”, a constatat Ion Hadârcă. Ana Guţu a fost de părere că Lida Istrati este simbolul prezenţei feminine în politica din R. Moldova. Ala Mândâcanu a amintit despre faptul că ea a scris un articol extraordinar despre cutra kagebistă, infiltrată mişcarea de eliberare şi renaştere naţională. „Am dorit foarte mult să fiu cea ea, dar mi-am dat seama că niciodată nu se va întâmpla” a mai spus moderatoarea şi principala organizatoare a manifestării.
În final, majoritatea au vorbit despre faptul că proza şi publicistica politică a scriitoarei trebuie valorificată, lucru care, în opinia mai multor celor prezenţi nu s-a făcut nici cu alţi scriitori. Tot aici a fost demonstrat filmul documentar „Rememorări” despre protagonista manifestării.
Lidia Istrati s-a născut pe 22 iunie,1941 în satul Sofia, raionul Drochia, judeţul Bălţi. A absolvit Institutul Agricol din Chişinău, după care şi-a susţinut doctoratul în domeniul biochimiei şi fiziologiei plantelor. A semnat volumele de proză „Nica”, „Goană după vânt”, „Nevionovata inimă”, romanul istoric „Tot mai departe” ( despre Ştefan cel Mare şi Sfânt) ş.a . S-a stins din viaţă la 25 aprilie 1997. Moartea sa prematură, ca şi cea a altor scriitori implicaţi în mişcarea de eliberare şi renaştere naţională ( Ion Gheorghiţă, Ion Vatamanu ş.a.) a rămas o enigmă pentru noi.
