Scrisoare deschisă referitor la lacul Ghidighici

Stimată doamnă ministru,
Stimate domnule președinte SVPM,
Stimate domnule șef al IES,
Constatăm cu regret că modul defectuos de a gestiona lacul Ghidighici a dus la punerea în pericol a echilibrului ecologic al acestui lac, precum și a sănătății publice, culminând cu episodul de moarte în masă în rândul populațiilor de pești și raci ai lacului, respectiv cu interdicția pusă populației de a se îmbăia în lac în această perioadă foarte caldă din an.

Prin intermediul acestei scrisori deschise semnalăm public probleme grave identificate de noi în ceea ce privește practicile utilizate în gestiunea lacului Ghidighici. Conform comunicatului de presă al Ministerului Mediului din 6 august 2014, principala cauză a pieririi peștilor a fost stabilită ca fiind valoarea ridicată de CO2 dizolvat în apă, cauzat la rândul său de volumul mare de alge ce se regăsește în apele lacului. Ca urmare, grupul de lucru întrunit într-o ședință ad-hoc și format din viceministrul mediului Dorin Dușciac, șeful Inspectoratului Ecologic de Stat Vitalie Curarari, reprezentanți ai Agenției Apele Moldovei, Primăriei or. Strășeni, ai Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova, precum și experți în domeniul protecției resurselor acvatice, a luat decizia efectuării în cel mai apropiat timp a lucrărilor de înlăturare a cauzelor pieririi peștilor, precum și de tratare a apei lacului cu substanțe care vor stopa dezvoltarea excesivă a algelor. Efectuarea lucrărilor a fost pusă în sarcina Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova – gestionarul principal al bazinului acvatic. Aceeași societate a tratat anterior lacul cu cca 13 tone de amestec de clor și var stins, ca parte a unei practici uzuale pentru a rezolva problema înfloririi algale, fără a solicita și obține avizul Ministerului Mediului.

În primul rând, vă atragem atenția că deși înflorirea algală (dezvoltarea în masă a fitoplanctonului) este un fenomen des întâlnit în apele lacustre eutrofe, în special în perioadele foarte calde ale anului, cauza principală a poluării lacului nu este temperatura
crescută sau nivelul redus al apei, după cum declara pentru Publika TV specialistul SVPM dl. Iurie Botnari, ci aportul de nutrienți în apele lacului, în special cel de fosfor. Așadar, tratarea lacului cu amestecul de clor și var stins nu numai că este o măsură profilactică nepotrivită, dar nici nu are efect pe termen lung atâta timp cât lacul continuă să primească un aport constant și mare de nutrienți – dovadă fiind și faptul că situația fitoplanctonului nu s-a ameliorat după aplicarea amestecului. În aceste condiții, nivelul apei în lac, temperatura acesteia și a aerului rămân doar factori auxiliari. Sursa nutrienților, care sunt de fapt cauza principală a înfloririi algale, sunt apele reziduale gospodărești neepurate din amonte (conținând în special compuși ai azotului), și utilizarea în exces a îngrășămintelor sintetice (sursa principală de fosfor), care ajung în apele lacului de pe teritoriul bazinului hidrografic al acestuia prin râuri, scurgeri de suprafață și subterane de apă.
Astfel, neprezentând informațiile complete și corecte opiniei publice, dl Botnari, în calitate de reprezentant al SVPM, răspândește ideea că fitoplanctonul reprezintă principala amenințare pentru fauna și flora acvatică, distrăgând astfel atenția de la necesitatea utilizării raționale a îngrășămintelor în agricultură precum și cea a luării de măsuri urgente pentru epurarea apelor uzate.
(…)

Altă problemă pe care am remarcat-o este prioritatea pe care SVPM o acordă practicilor învechite care pun în pericol nu doar echilibrul ecosistemului acvatic, ci și sănătatea populației, cum este cea a utilizării clorului și varului stins în combaterea fitoplanctonului în exces. Situația e cu atât mai îngrijorătoare cu cât, conform dlui Ciocoi, „prelucrarea lacului a avut loc după metodologia care este utilizată și la curățarea altor lacuri din țară”. Cu respect vă amintim că știința și cercetarea evoluează, iar practicile pe care e necesar să le urmăm trebuie să țină cont de aceste evoluții. Utilizarea clorului într-un mediu lacustru cum e lacul Ghidighici afectează foarte grav nu doar algele, care sunt organisme relativ rezistente, ci în mod special alte specii din ecosistemul lacului, afectând negativ echilibrul ecologic al acestuia. În mod particular vă atragem atenția că, deși procedeul de clorinare a apei e folosit cu succes timp de mai mult de un secol în controlul bolilor infecţioase de natură hidrică, acesta se aplică în principal în tratarea apei destinată consumului uman în stații de tratare a apei special amenajate, nu în medii lacustre. (…)

Pe lângă acestea, remarcăm întârzierea cu care s-a efectuat preluarea de probe pentru stabilirea calității apei lacului în urma aplicării amestecului de clor și var stins, respectiv deplasarea reprezentanților ministerului la fața locului. Având în vedere frecvența și numărul oamenilor care folosesc acest lac ca zonă de îmbăiere, o astfel de situație pune în pericol sănătatea acestora, şi necesită așadar o intervenție mai rapidă. (…)

În spiritul principiului Directivei Cadru pentru Apă 2000/60/EC, conform căruia „elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de impact”, reflectând faptul că dacă elementele biologice indică o stare bună atunci starea lacului și a elementelor abiotice este bună, solicităm Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova și altor gestionari de corpuri de apă să înceteze imediat utilizarea amestecurilor de clor în încercarea de a controla fitoplanctonul din lacul Ghidighici și din alte lacuri de pe teritoriul R. Moldova, dar și să se documenteze și să apeleze la cele mai bune practici în cazul înfloririlor algale.

Solicităm, de asemenea, Ministerului Mediului și Inspectoratului Ecologic de Stat să publice lista substanțelor periculoase depistate în urma analizelor efectuate în lacul Ghidighici, concentrațiile respectiv riscurile pe care le prezintă aceste substanțe pentru ecosistemul acvatic și sănătatea populației.
(…)

În acest sens, și ținând cont de valoarea pe care o punem pe conlucrare ca singura modalitate de a ne dezvolta ca și societate, vă stăm la dispoziție ca parteneri în luarea acestor măsuri.

Cu stimă,
Ina Coșeru, președintele Centrului Național de Mediu
Iuliana Cantaragiu, expert Proiecte, Centrul Național de Mediu
Alexandr Iscenco, preşedinte al Academiei de Guvernare a Mediului din Moldova
Petru Botnaru, preşedinte al Asociației „TERRA-1530”
Sergiu Dan, președinte al Asociației „Convergențe Europene”
Viorel Badea, senator pentru românii de pretutindeni în Parlamentul României
Natalia Ciobanu, doctorandă în Științele Mediului, Consilier al Coaliției Europene de Tineret pentru Mediu și Sănătate

Chișinău, 12.08.2014