Practic, din acel moment a început istoria contemporană a statului Republica Moldova. Mii de oameni, din diverse colective de muncă şi din toate colţurile ţării, au trimis scrisori de adeziune ziarelor „Învăţământul public“ şi „Literatura şi arta“, care publicaseră acest demers. Discuţiile aprinse şi polemicile le-au deschis ochii basarabenilor, îndoctrinaţi timp de patru decenii de puterea sovietică, şi i-au făcut să iasă în piaţă. Toate au culminat cu Marea Adunare Naţională de la 27 august 1989, unde sute de mii de oameni au cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum şi trecerea la grafia latină, lucru care s-a şi întâmplat peste trei zile.
Lingvişti, scriitori, oameni de artă, deopotrivă cu matematicieni, biologi şi psihologi au semnat acea scrisoare deschisă către „Comisia interdepartamentală a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti pentru studierea istoriei şi problemelor dezvoltării limbii moldoveneşti“.
„Sperăm că prin activitatea Comisiei se va pune capăt unui capitol ruşinos al lingvisticii conjuncturiste din republică – teoria celor «două limbi» romanice din nordul Dunării. Ne-am convins cu toţii că această poziţie compromisă s-a soldat cu un singur efect sinistru – degradarea pe toate căile a limbii materne vorbite de băştinaşii din Moldova Sovietică, mutilarea conştiinţei lingvistice şi gândirii lor. (…) Limba noastră trebuie să se afle în aceleaşi condiţii de funcţionare ca şi spaniola în ţările Americii Latine sau germana în Austria. Cu alte cuvinte, abia după ce mai multe generaţii de moldoveni îşi vor întrebuinţa limba maternă în toate domeniile vieţii lor, abia atunci vom fi în drept să întrebăm: limba română sau variantă a limbii române?“, scriau cei 66 de semnatari ai apelului din „Învăţământul public“, la 17 septembrie 1988.
Demersul celor 66 de personalităţi (cu caractere chirilice) prin care se cerea revenirea la alfabetul latin, stoparea experimentului "limba moldoveneasca" şi acordarea limbii române statutului de limbă oficială. FOTO Adevărul
Saci de scrisori de adeziune
Iniţiatorii demersului erau lingviştii Emil Mândâcanu, fiul regretatului Valentin Mândâcanu (care publicase în aprilie 1988, în revista „Nistru“, articolul „Veşmântul fiinţei noastre“), şi Vlad Pohilă, dar şi matematicianul Viorel I. Cibotaru. Cei trei elaboraseră separat anumite fragmente din text, iar ulterior le-au unit. În cele din urmă au mers la colegii lor şi le-au propus să semneze. „Iniţial ne-am gândit să adunăm 50 de semnături ale oamenilor de prestigiu, pe care le-am găsit foarte repede. Peste două săptămâni, am ajuns la 65. Eu nu semnasem, nu eram doctor în ştiinţe. Dar m-au convis colegii şi am pus cea de-a 66-a semnătură. Viorel însă n-a semnat“, povesteşte Vlad Pohilă.
Lingvistul spune că iniţiativa lor era după modelul Ţărilor Baltice şi că fiecare persoană luată în vizor semna pe o foaie curată, măsură atât pentru a păstra discreţia, cât şi pentru a crea iluzia că este primul abordat ca importanţă. „Într-o zi de luni am dus scrisoarea la redacţiile publicaţiilor «Învăţământul public» şi «Literatura şi arta». Miercuri, redactorul-şef de la «Învăţământul public», Anton Grăjdieru, mă cheamă la el, zice: «Măi, dar voi ştiţi ce aţi făcut?»“, rememorează Vlad Pohilă. Peste o săptămână scrisoarea a fost reprodusă şi în „Literatura şi arta“. În câteva zile, au început a veni la toate redacţiile care publicaseră demersul saci de scrisori de adeziune.
Prima pagină a ziarului "Învăţământul public" din data de 17 septembrie 1988. FOTO Adevărul
„Era prima manifestare a conştiinţei civice“
Profesorul universitar Irina Condrea, doctor habilitat în filologie la Universitatea de Stat, îşi aminteşte că şi-a pus semnătura pe document la o cafea, fiind convocată de Emil Mândâcanu. „Textul elaborat de iniţiatori n-a fost modificat. A lucrat cu el regretatul Valentin Mândâcanu, a avut contribuţii şi Vlad Pohilă. Era un text extraordinar de bine alcătuit. Era prima manifestare a conştiinţei civice. Un germene de cons-tituire a societăţii civile“, spune lingvistul.
„Textul este actual şi astăzi, pentru că nu s-a realizat ceea ce s-a cerut. Atunci a fost un gest de mare curaj şi a avut un impact foarte mare. M-a mirat că unii dintre cei care azi se bat cu pumnul în piept cât de români sunt nu l-au semnat“, adaugă Irina Condrea.
„Azi am fi mers pe alte căi“
A subscris şi comentatorul politic Arcadie Barbăroşie, la acea vreme şeful catedrei Matematică Superioară şi Mecanică Teoretică de la Universitatea Agrară. „A venit la mine la catedră Slavian Guţu. Mi-a povestit ideea şi mi-a plăcut. Mi s-a părut un lucru foarte important“, îşi aminteşte doctorul în ştiinţe matematice.
Analistul spune că dacă atunci elita moldovenească avea experinţa politică de azi, lucrurile ar fi evoluat altfel. „Azi am fi mers pe alte căi, ceva de genul voi ne daţi asta, noi vă dăm asta. S-ar fi negociat, nu s-ar fi mers pe confruntare. Acum trebuie să învăţăm lecţiile. Azi în Parlament, în consiliile raionale se votează în funcţie de interese; liberalii împreună cu duşmanii lor cei mai mari, comuniştii, privatizează toată averea Consiliului Municipal“, argumentează specialistul.
Arcadie Barbăroşie este sigur că, peste câteva zile, Curtea Constituţională n-o să decidă nimic în această chestiune. „Lucrurile trebuie lăsate în voia lor, important e că generaţii de copii învaţă limba română. Cred că lucrurile se vor schimba în bine pe viitor“, mai afirmă Barbăroşie.
Pe lângă poezii, "Literatura şi arta" publica şi miile de scrisori şi semnaturi de adeziune. FOTO Adevărul
De aceeaşi părere este şi Aurelian Silvestru, directorul Liceului „Prometeu“ din Chişinău, un alt semnatar al scrisorii din septembrie 1988, care la acea vreme era şeful Laboratorului Psihologie de la Institutul de Cercetări Pedagogice de pe lângă Ministerul Învăţământului.
„Dacă autorităţile sovietice auzeau că te ocupi cu aşa lucruri te destituiau din funcţie, îţi făceau dosar. Atunci se discuta mult în surdină“, descrie epoca doctorul în ştiinţe psihologice, care susţine că scrisoarea şi-a atins scopul, provocând un val „de eliberare a spiritului din cătuşele închisorii sovietice“. „Cei care fac politica antinaţională n-au murit. Contează însă că între timp creşte o altă generaţie, care nu mai poate fi minţită. Fosilele astea, care bat toba, o să obosească odată“, spune specialistul.
Unde se întâmpla conspirativitatea
Prozatorul Vladimir Beşleagă povesteşte că toată conspirativitatea semnării apelului se întâmpla într-o cameruţă din Muzeul Uniunii Scriitorilor, unde îşi avea sediu temporar Frontul Popular, proaspăt înfiinţat. „Acea scrisoare a fost o declaraţie de vârf, de mare responsabilitate şi de demnitate, în condiţiile sistemului sovietic, dar nu corespundea condiţiilor declaraţiilor de independenţă şi de suveranitate a Republicii Moldova“, menţionează scriitorul, un alt curajos din cei 66.
„Era un grup enorm de semnatari, a impresionat teribil. Au urmat porniri violente, radicale, din partea rusofonilor. Oficialităţile se opuneau teribil atunci când discutam la comisie legislaţia lingvistică. Una propunea comisia şi alta a rămas lege“, punctează prozatorul.
Lista semnatarilor:
1. B. Istru, scriitor al poporului din Moldova, membru-corespondent al AŞ a RSSM;
2. M. Gabinschi, doctor în ştiinţe filologice;
3. A. Evdoşenco, doctor în ştiinţe filologice;
4. V. Bahnaru, candidat în ştiinţe filologice;
5. A. Burlacu, candidat în ştiinţe filologice;
6. A. Gavrilov, candidat în ştiinţe filologice;
7. I. Eţcu, candidat în ştiinţe filologice;
8. I. Zaporojan, candidat în ştiinţe filologice;
9. F. Cotelniccandidat în ştiinţe filologice;
10. E. Mândâcanu, candidat în ştiinţe filologice;
11. V. Purice, candidat în ştiinţe filologice;
12. N. Raevschi, candidat în ştiinţe filologice;
13. Constantin Tănase, candidat în ştiinţe filologice (fondatorul ziarului TIMPUL);
14. A. Ţurcanu, candidat în ştiinţe filologice;
15. A. Cenuşă, candidat în ştiinţe filologice;
16. V. Cirimpei, candidat în ştiinţe filologice;
17. V. Ciocanu, candidat în ştiinţe filologice;
18. V. Cupcea, artist al poporului din RSSM
19. V. Rusu, artist al poporului din RSSM;
20. M. Grecu, artist platic al poporului din RSSM;
21. E. Loteanu, artist al poporului din RSFSR;
22. V. Apostol, maestru emerit al artelor din RSSM;
23. G. Sainciuc, artist plastic emerit al RSSM;
24. V. Iovu, artist emerit al RSSM;
25. A. Vartic, laureat al premiului „B. Glavan” al comsomolului din Moldova;
26. V. Babanschi, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
27. V. Badiu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
28. V. Beşleagă, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
29. A. Brodschii, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
30. V. Vasilache, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
31. N. Esinencu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
32. V. Zbârciob, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
33. A. Cozmescu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
34. L. Lari, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
35. G. Malarciuc, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
36. D. Matcovschi, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
37. V. Mândâcanu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
38. S. Saka, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
39. A. Strâmbeanu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
40. A. Suceveanu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
41. I. Hadârcă, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
42. I. Ciocanu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;
43. G. Vrabie, membru al Uniunii artiştilor plastici din URSS;
44. I. Păcuraru, membru al Uniunii compozitorilor din URSS;
45. I. Ţibulschi, membru al Uniunii compozitorilor din URSS;
46. I. Dediu, doctor în ştiinţe bilogice;
47. L. Bulmaga, candidat în ştiinţe istorice;
48. I. Ţurcanu, candidat în ştiinţe istorice;
49. G. Bobână, candidat în ştiinţe filozofice;
50. Ş. Lupan, candidat în ştiinţe filozofice;
51. V. Pâslaru, candidat în ştiinţe pedagogice;
52. A. Silvestru, candidat în ştiinţe psihologice;
53. V. Baltag, candidat în ştiinţe fizico-matematice;
54. A. Barbăroşie, candidat în ştiinţe fizico-matematice;
55. L. Dogotari, candidat în ştiinţe fizico-matematice;
56. A. Leahu, candidat în ştiinţe fizico-matematice;
57. M. Clima, candidat în ştiinţe fizico-matematice;
58. A. Rotaru, candidat în ştiinţe fizico-matematice;
59. I. Holban, candidat în ştiinţe fizico-matematice;
60. A. Şubă, candidat în ştiinţe fizico-matematice;
61. V. Nedelciu, candidat în ştiinţe tehnice;
62. P. Balmuş, membru al Uniunii jurnaliştilor din URSS;
63. D. Mihail, membru al Uniunii jurnaliştilor din URSS;
64. I. Condrea, membru al Uniunii jurnaliştilor din URSS;
65. I. Conţescu, colaborator ştiinţific;
66. V. Pohilă, colaborator ştiinţific.
Sursa: adevarul.ro
