Noi, fiecare în parte, nu ne-am prea clarificat cu ele. Iar dușmanii (inclusiv, răuvoitorii interni) profită de acest lucru. Și încă cum! Spațiul informațional e îmbâcsit de făcături propagandistice și ideologice… Cine s-a întrebat de ce Rusia (începând cu ambasada și continuând cu postul TV Rossia 24) era interesată de referendumul din Comrat? Rossia 24 strecura printre știri imaginea ce se va întâmpla la Comrat pe 2 februarie în spațiul nostru suveran și independent… Aceasta e în spiritul documentelor semnate de Rusia?!
Și totul e bine… Leancă, Dodon ș. a. nu-și dau demisia. Am lucrat în satul lui Formuzal. Sunt și găgăuzi mai luminați decât acesta, dar nu ei au fost promovați. La Chișinău nimeni nu s-a ocupat de această problemă. Nici astăzi situația nu s-a schimbat. Școlile de aici sunt ocupate, iar acolo educația e în stilul lui Formuzal. În anii 70 ai secolului trecut am fost înaintat de un găgăuz (șeful direcției de învățământ), iar la Chișinău nu am fost primit nici în biroul unui ministru pentru convorbire. A fost acceptată o învățătoare de etnie bulgară. Situația de azi nu s-a schimbat prea mult. Va demisiona Maia Sandu (Carpov de la negocieri), care nu au asigurat aducerea legală a banilor pentru salarii?! Desigur nu!
Ion Iovcev este un erou bulgar pentru guvernanții noștri iubitori de meciuri de fotbal, de concerte și de excursii în compania separatiștilor!
Separatismul la noi distruge țara și Leancă nici nu are glas. Situația în Transnistria e mai veche, dar și aici cei de la Chișinău nu au fost mai buni. La o școală din Grigoriopol am fost dus de eroul Imas, șeful de acolo, chiar să încep a lucra profesor în centrul raional, la o școală mare. Școala medie din Grigoriopol era vestită, directorul Cvasov era cunoscut și apreciat. Mă închin în fața acelor profesori din Transnistria care nu au îngenuncheat în fața separatiștilor. Dar cât poate rezista un profesor? Se întreabă oare cei de la minister? Și de ce ministerul nu atenționează opinia publică sau ne place ce fac separatiștii în școlile de acolo?
Adevărul trebuie spus ca să se audă în toate capitalele lumii. Sunt român din născare pe pământ românesc!
Eu vorbesc și cunosc mai multe limbi, dar limba română m-a primit în patria sa din moși-strămoși. Pe un frate l-am pierdut în război, în România. Un unchi și o verișoară au lucrat în România postbelică. În ce limbă am vorbit și vorbesc cu ei? Doar în română! Aici matematica e fără putere. Dacă adunăm limba română și limba moldovenească (de pe timpuri) tot limba română avem. Rusa și ucraineana sunt limbi slave, dar nu dau împreună limba rusă.
Să ne pătrundem de adevăruri simple! Eu doresc să fiu elevul învățaților filologi români de la Iordan, Avram la Mateevici, Corlăteanu, Berejan, Ciobanu, Coșeriu, și nu al unor tineri mediocri și îngâmfați din universități, care nu au cunoștințe temeinice și nu au dragoste de neam.
Că Ștefan cel Mare nu a scris cu crinii latini, nu e mare pagubă. El este românul numărul unu în istorie și de-ar fi știut de Dodon și Formuzal, le-ar fi lăsat slovă de minte. Trebuie doar să învățăm de la el și să nu fim vulnerabili în fața timpurilor noi. Istoria ne cere acum să fim demni de trecutul nostru glorios. Eminescu, Vieru să ne fie reazem!
Iov Rusnac,
pedagog-pensionar,
s. Bulboaca, r-nul Briceni
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
