În acea zi de marţi, Iisus a fost întâmpinat de zece fecioare – cinci înţelepte şi cinci neînţelepte. Primele cinci fecioare erau renumite pentru credinţa lor şi l-au aşteptat pe Iisus cu „uleiul smereniei şi luminii”. Faptele lor demne de laudă – virtutea şi credinţa – au reprezentat candelele călăuzitoare pe drumul spre lumină. Celelalte fecioare, neînţelepte (nebune, cum spune Evanghelia lui Matei), au uitat ce înseamnă virtutea. Când a venit Mirele, candela fiecăreia era goală. Pilda acestei denii ne aminteşte că trebuie să fim pregătiţi sufleteşte pentru a-L urma pe Iisus, pentru că nimeni nu ştie când vine „ceasul acela”. Fără untdelemn, nicio candelă nu poate rămâne aprinsă. Şi, fără făclia credinţei, nimeni nu vede drumul spre Iisus, spre „cămara Mirelui”, cum spune Sfânta Scriptură. În această zi, să-L rugăm pe Dumnezeu să ne călăuzească spre Lumină (Evanghelia lui Marcu, capitolul IX, versetul 4): „Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele"… Avem nevoie de înţelepciune şi de căinţa adevărată, să avem putere să ne împăcăm, în primul rând, cu noi înşine. Astfel vom întâmpina Sfintele Paşti, demni de iubirea Lui.
