– Şi totuşi, dragi elevi, cum este corect – gazi sau gazuri? întreabă doamna profesoară, căutând în clasă o mână ridicată în sus.
Dar pentru că mâna întârzia să dea semnalul aşteptat, doamna Maria Iordanovna încearcă să le sugereze copiilor:
– Iată, de exemplu, avem perechile păr-pară, cal-cală, nun-nună, tun-tună ecitecera. Cum este corect? insistă cu tact pedagogic doamna profesoară de maternă. Hai, mai activ, mai activ, că-i posibil să aveţi un astfel de test chiar la examenul de la bac!
Clasa a căzut pe gânduri. Copiii se şuşotesc între ei.
– Eu cred că totuşi e „găzuri”, pentru că tata întotdeauna găzuieşte maşina, se dă cu părerea Vector.
– Altă opinie? fuge cu ochii prin clasă Maria Iordanovna.
– Da’ poate „gază”, întreabă timid Criulina Tronson. Prin analogie cu varz-varză, barz-barză, taz-…
– …lighean, chicoti Colea Isterican din fundul clasei.
– Isterican! ridică glasul doamna profesoară. Eu te rog frumos. Dacă nu vrei să înveţi şi să te însuşeşti, lasă-i pe ceilalţi să se instruiască de examen.
Între timp ridică mâna Venea Nicoladion.
– Eu cred că este drept şi trebuie să găsim răspunsul tari corect, aşa precum ne-au învăţat în clasa întâia la lecţia de deprinderi de viaţă.
– Foarte interesant, a radiat subit Maria Iordanova. Continuă, Venea.
Şi Venea continuă:
– Noi trebuie să ne împerechem şi să comparăm din punct de vedere morfologic ceea ce avem cu ceea ce este tarife-tarifuri. Şi deducem că corect este „gazuri”.
– De ce, se interesează doamna profesoară.
– De aceea că „tarifuri” în limba moldovenească se scrie corect din două cuvinte: „tari furi”. Iar pentru moldoveni e specific să fie tari furaţi cu gazurile.
În acest moment sună la recreaţie şi… lecţia s-a sfârşit.
Ionel Gazpromu
