Și totuși europenii încă ne țin de mână

Ai noștri, între timp, au mai plimbat prin Găgăuzia panglica „bostăneagră”. Nu pot să îi spun „a Sfântului Gheorghe” că nu e a lui. Nici măcar a bolșevicilor nu e, că ce are ateismul științific cu Sfântul Gheorghe? Alții, tot de ai noștri, au lipsit să dea „onor la tricolor” de ziua drapelului, iar alții s-au închinat cu flori și versuri la monumentul lui Lenin, un personaj bine cunoscut în toată lumea, care a ucis 7 milioane de oameni și care a furat tezaurul României.

În schimb președintele l-a asigurat pe Tusk că avem progrese, dar care nu se văd încă. Nu cu ochiul liber. După care a vorbit de ajutorul primit în infrastructură. Nu că nu ar conta, dar e bine să avem „stroica” asigurată. Tusk, în schimb, a vorbit despre neîncrederea populației în conducerea țării, de nevoia implementării reformelor în justiție, de lupta împotriva corupției.

Frumos că am pus noi luminițe colorate pe Parlament de ziua Drapelului. Și frumos că l-am întâmpinat pe Donald Tusk cu Garda de Onoare. Dar ne-am săturat de parade. Parcă nici nu știm să facem altceva. Parade și spectacol. Pe o parte de drum tricolorul, pe cealaltă – panglica „bostăneagră”. Pe de o parte primiri ceremonioase ale demnitarilor europeni, pe de alta – miliarde evaporate din bănci. Pe de o parte prietenie cu România, pe de alta – sârmă ghimpată în jurul școlilor românești din stânga Nistrului. Și corupția rămâne la loc de cinste.

Să vă mai povestesc cum săptămâna trecută un taximetrist de la numărul 14474 ne-a umflat tariful? Bun. Am sunat la dispecerat. Am dat numărul și indicativul mașinii. Și ce credeți? Mă sună înapoi o cucoană și îmi spune că nu s-a greșit decât cu 10 lei (deși se „greșise” cu vreo 40)! Și? Și! Credeți că și-au cerut măcar scuze sau că au venit să aducă cei 10 lei? Nu, ne-au spus să facem ce dorim pe mai departe. Am sunat la protecția consumatorului, dar – e adevărat – era în afara programului de serviciu. A trecut suficient timp încât să mă ia scârba și să nu mai vreau nici măcar să sun. Doar trăim în Moldova! Ce așteptări să am? Să nu vă imaginați că stăm în ăia 10 lei. Pur și simplu ne-am săturat să fim furați și luați de proști.

Dar toate astea sunt povești. Deocamdată deschideți buzunarele în fața tuturor, de la taximetrist la politician, lăsați-vă furați, umiliți, dezbinați de panglici (apropo, acea „bostăneagră” a fost în Republica Moldova mai mare decât în orice altă țară CSI) și visați, sperați că vom trăi să vedem eradicarea corupției și reforma justiției. Probabil le vom vedea atunci când vom vedea și miliardul furat.