Sistemul de pensionare al RM este zguduit de îmbătrânirea demografică

Potrivit studiului „Impactul îmbătrânirii demografice asupra sistemului de pensionare: subtilităţi şi căi posibile de redresare”, lansat de IDIS „Viitorul”, în condiţii de criză economia naţională nu este în stare să suporte presiunile asupra sistemului de pensionare. Iată de ce autorităţile urmează să accelereze reforma sistemului de pensionare care trebuie să parcurgă cu succes tranziţia de la un sistem bazat pe solidaritatea dintre generaţii la unul fundamentat pe contribuţii individuale. Categoriile privilegiate de pensionari trebuie excluse, iar pensionarea anticipată, deseori „frauduloasă”, obţinută prin certificate false de boală – blocată. Asta deoarece actuala vârstă de pensionare este mult prea scăzută. O soluţie ar fi ridicarea censului de pensionare până la 60 de ani pentru femei, ţinând cont că acestea trăiesc cu cinci-şapte ani mai mult decât bărbaţii. Totodată, autorităţile trebuie să asigure o bătrâneţe activă celor pensionaţi, prin stimularea persoanelor care decid să muncească în continuare. O formulă posibilă este cea a dividendelor de 2-3% la pensie pentru fiecare an activat peste vârsta de pensionare.

„RM deţine locul 14 în lume după gradul de îmbătrânire şi locuri de frunte în topul ţărilor îmbătrânite. Către 2050, confirmă prognozele, fiecare a treia persoană în RM va avea peste 60 de ani. Această tendinţă este practic imposibil de a fi modificată. Îmbătrânirea nu poate fi combătută, ci doar temperată prin politici demografice, având ca scop stabilizarea reproducerii. Autorităţile trebuie să înveţe cum să gestioneze acest fenomen, negarea acestuia nefiind nici pe departe o soluţie”, a subliniat coordonatoarea Departamentului societate competitivă de la IDIS „Viitorul”, Olesea Cruc, care este şi membră a Comisiei naţionale pentru populaţie şi dezvoltare.

Îmbătrânirea demografică nu afectează în egală măsură femeile şi bărbaţii, explică dr. conferenţiar Valeriu Sainsus: „În R. Moldova durata de viaţă după pensionare va fi de numai şase ani pentru bărbaţi şi 11 ani pentru femei, ceea ce este o diferenţă dublă, cu elemente de discriminare gender”. Anume aceste discrepanţe justifică necesitatea de a creşte censul de pensionare pentru femei, susţine demograful. Sainsus propune ca femeile să se pensioneze de la 60 de ani. Unificarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei la 65 ani nu poate fi acceptată mai devreme de anii 2030-2050, adaugă autorul. Pe de altă parte, văduvia afectează mai mult femeile şi se referă la fiecare a şaptea-a opta femeie care a depăşit vârsta de 70 de ani.

Creşterea longevităţii populaţiei cu un an înseamnă un surplus de 300 milioane de lei anual pentru sistemul de pensii. Valeriu Sainsus se întreabă: „Dacă la acest moment două persoane apte de muncă asigură pensia pentru un singur bătrân, ce se va întâmpla când se vor pensiona generaţiile numeroase ale anilor ’50 către anii 2010-2012?”.

Presiunile demografice clatină din temelii sistemul actual de pensionare, mai ales în condiţii de criză economică. Iată de ce autorităţile trebuie să urgenteze reformarea sistemului de pensionare, consideră Valeriu Sainsus. E nevoie de a crea o Comisie pentru populaţie şi dezvoltare, care să se supună Parlamentului, ceea ce i-ar oferi mai multă capacitate de a decide şi influenţa direct lucrurile, afirmă autorul. Asta deoarece Comisia Naţională pentru Populaţie, creată la nivel de guvern şi prim-ministru, nu are legalitatea totală a deciziei, iar aşteptările funcţionalităţii şi eficienţei sunt nesatisfăcătoare, opinează demograful Valeriu Sainsus.