Soarta cafenelei „Guguță”: Hotel sau nu?

Totuși, în cazul cafenelei „Guguță” din Grădina Publică „Ștefan cel Mare” oamenii au jucat un rol foarte important. Recent, integritatea localului de care sunt legate amintirile din copilăria și tinerețea multora dintre noi a fost amenințată. Proprietarul acestuia intenționează să construiască un hotel mai înalt chiar decât clădirea parlamentului…

Restaurantul „Noroc”

Istoria cafenelei „Guguță” începe cu peste 60 de ani în urmă. Prin anii 50, în centrul capitalei se deschisese restaurantul „Moldova”, iar în 61 acesta s-a transformat într-o cantină publică. Alături se afla o scenă de vară, unde, în anii 50, cânta orchestra și se organizau concerte deschise. În 69, autoritățile locale au demolat atât cantina, cât și scena și au construit restaurantul „Noroc”, care a funcționat până în 76. Acesta a fost închis pentru reconstrucția clădirii, după care a fost deschisă cafeneaua „Guguță”. Se spune că restaurantul nu a mai fost redeschis fiindcă în apropiere se afla Comitetul Central al Partidului Comunist, iar membrii acestora ar fi fost deranjați de gălăgia localului și s-a preferat înlocuirea lui cu o cafenea pentru copii.

Cafeneaua „Guguță”, 1981

L-am pierdut pe „Guguță”

Încă în 2007, Consiliul Municipal Chişinău (CMC) era acționar majoritar al S.A. „Guguță”, deținând peste 82% din acţiuni. Proprietatea ocupă aproximativ 1230 de metri pătraţi, dar şi un teren aferent de 0,4 hectare.

Totuși, în iunie 2007, fără acordul CMC, printr-o decizie, Lilia Munteanu devine proprietar al acelor terenuri în schimbul la 329 de mii de euro. Jurnal de Chișinău scria că, în acel moment, Lilia Munteanu era deţinător a 13,8 la sută din acţiuni şi membru al S.A. „Guguță”. Ea a participat la vot pentru ca să-i fie vândute bunurile, deşi era în conflict de interese. Conform aceleiași surse, în august 2007, Lilia Munteanu a vândut imobilul şi terenul de pe str. Maria Cebotari 20 cu numai 2,560 milioane de lei firmei „Lemion-Cons Grup” SRL, iar peste doar o lună, această firmă condusă de Ion Lambantu, pune în gaj „cumpărătura” la „Eximbank” pentru 1,150 milioane de euro.

În martie 2009, proprietar devine firma „Briat & Co” SRL, reorganizată prin asociere în ÎCS „Finpar Invest” SRL. Solicitarea juriştilor Primăriei Chişinău de a rezilia contractul de vânzare-cumpărare ca fiind ilegale a fost respinsă de judecătorul Plămădeală, care a obligat Primăria să achite şi daune în folosul statului de 50 de mii de lei.

Cusut cu ață albă

Așadar, la fel ca multe alte clădiri care au o valoare istorică sau sentimentală pentru locuitorii Chișinăului, cea de pe strada Maria Cebotari 20, fosta cafenea „Guguță”, a fost lăsată de proprietari să ajungă într-o stare de degradare un timp îndelungat.

În decembrie 2014, foştii proprietari ai clădirii organizau o conferință de presă în care anunțau că arendatorii acesteia nu au achitat din 2007 plata pentru arendă. Mai mult, Lilia Munteanu, una dintre proprietari, anunța că adresările la organele de drept şi instanţele de judecată au rămas fără rezultat. „În perioada 2007-2014 a avut loc o singură şedinţă de judecată, în cadrul căreia judecătorul a emis o decizie în defavoarea foştilor proprietari”, declara aceasta accentuând că „ei vor să obţină dreptate, pentru ca lor să li se achite suma pentru arendarea cafenelei, precum şi pentru ca încăperea să fie păstrată şi reparată, nu revândută”.

În cadrul aceleiași conferințe, activistul Ion Căldare spunea că, în 2007, contractul de arendare cu Lilia Munteanu a fost semnat de Ion Lambantu. Potrivit lui, „o parte din încăpere, cu suprafaţa de 595,9 m.p. a fost dată în arendă pentru 10 ani, apoi şi a doua parte – 635,1 m.p. Tot în acest an, Lambantu ar fi răscumpărat prima parte a încăperii pentru 2,7 milioane de lei, iar a doua – pentru 2,6 milioane.

După semnarea contractului, Lilia Munteanu ar fi aflat că suma indicată în contract nu a fost achitată. „Ion Lambantu şi Iurie Drozd, parteneri de afaceri, au luat un credit cu gaj pentru prima parte a cafenelei, de 17,8 milioane de lei, şi 19,4 milioane pentru a doua parte, ceea ce este de 11 ori mai mult decât valoarea cafenelei”, afirma Ion Căldare. Conform acestuia, „pentru a rezolva problemele legate de achitarea creditului, Lambantu şi Drozd au decis să vândă cafeneaua împreună cu compania lor, dar au făcut-o în aşa mod, ca peste o anumită perioadă contractul să poată fi reziliat, banii şi încăperile să le fie returnate”.

„Nu se acceptă…”

În pofida istoriei dubioase a respectivei clădiri, în toamna anului trecut, proiectul privind construcţia unui hotel de lux în locul fostei cafenele „Guguță” a fost discutat în cadrul şedinţei CMC. Așadar, „Finpar Invest”, condusă de Ghenadie Sajin, planifică să construiască un complex hotelier și de agrement de cinci stele cu până la 18 etaje. Acesta ar fi trebuit să aibă o piscină, un centru de fitness, iar investiţia totală urma să atingă 20 de milioane de euro.

În urma ședinței, Dorin Chirtoacă a declarat că Direcţia Arhitectură din cadrul Primăriei întreprinde un şir de măsuri pentru a împiedica firma „Finpar Invest” să construiască hotelul de cinci stele în parcul central. „Din câte știu eu, a fost pregătit proiectul Hotărârii privind gestionarea arhitecturii, urbanismului și relațiilor funciare, potrivit căruia maximum ce se permite, este reconstrucția cafenelei în locul celei existente. Dar nu edificarea unui hotel sau a altui obiect. După cum vă amintiți, cafeneaua a fost privatizată în anii 2006-2007, când majoritatea în Consiliul de administrație îi aparținea comuniștilor”, a amintit edilul.

Până acum, au fost organizate două ședințe ale Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice (CNMI), fără aprobarea căruia nu va fi construit hotelul. În cadrul acestora, membrii CNMI au respins proiectul arhitectural din cauza concepției amplasării obiectivului în zona Grădinii Publice „Ştefan cel Mare”, care este un monument protejat de stat de categorie naţională. Mai mult, „Finpar Invest” nu a modificat schița proiectului inițial, insistând ca aceasta să fie acceptată. Totuși, în urma unui refuz repetat, beneficiarul „Finpar Invest” a retras documentația de proiect de la Ministerul Culturii.

Ultima dezbatere publică?

Fiind vorba de cafeneaua „Guguță”, societatea civilă a reacționat prompt la cele întâmplate. Astfel, a fost format un grup de lucru în cadrul căruia se caută posibilități de a salva clădirea de la demolare. Din acest grup face parte și Asociația Oberliht, în frunte cu Vladimir Us. „Noi încercăm să vedem care sunt argumentele economice și importanța culturală și publică a cafenelei”, declară acesta.

În cadrul grupului menționat mai sus se încearcă implicarea uniunilor de creație ca să ia atitudine față de situația în care ar putea ajunge Grădina Publică „Ștefan cel Mare” în urma construcției unui hotel acolo. Au fost contactați și reprezentanți ai Ministerului Mediului de la care se așteaptă o expertiză a unei posibile poluări a parcului.

Interiorul cafenelei „Guguță”, în prezent

Un alt argument forte al grupului de inițiativă este fresca cu imagini din „Povestea lui Guguță”, realizată de pictorul național Igor Vieru, care se află pe pereții cafenelei. Deși autoritățile nu menționează nimic despre aceasta și nu se cunoaște starea în care se află acum, mai multe persoane care au vizitat cafeneaua când încă activa își amintesc de frumoasa frescă cu Guguță. „Eu am văzut cum Igor Vieru o picta. Noi cu tata am fost acolo când el lucra la ea, îl ajuta și un nepot de-al său”, confirmă Lică Sainciuc.

Dacă aceste argumente vor fi suficiente sau nu vom afla abia pe data de 27 februarie, în incinta Preturii sectorului Buiucani, în cadrul consultării publice unde se va discuta proiectul „Planul Urbanistic de Detaliu pentru complexul hotelier și de agrement din str. Maria Cebotari, 20”.