Societatea politică este bine structurată, divizându-se formal în „cea din opoziție”. Clasa politică de la conducere s-a „autoaltoit” bine pe tulpina societății, controlează suficiente fluxuri financiare, are acces nelimitat la resursele mediatice ale statului și manipulează cu succes societatea civilă.
În Moldova nu există societate civilă în accepția occidentală a termenului. Da, există sute, poate mii de așa-zise „organizații nonguvernamentale”, dar nu există societate civilă, aflată în opoziție cu puterea și capabilă să controleze puterea. Am impresia că – dacă nu toate! – multe din ONG-urile de la Moldova se află sub tutela discretă a Puterii. Nu în zadar în ultimii ani tot mai mulți lideri ai structurii civile au devenit ideologi și avocați ai partidului de guvernământ. Nu țin minte măcar o singură acțiune a acestei „societăți civile”, una de rezonanță națională, care ar fi fost realizată în ultimii ani în Moldova: cel de la „drepturile omului” nu au scos din pușcărie măcar un om vinovat, „ecologiștii” n-au salvat de sub toporul primăriei măcar un singur copăcel ș.a.m.d.
Rusia nu este o țară care poate servi drept model în chestiunea discutată. Dar chiar și în Rusia lui Putin, recent, societatea civilă a repurtat o victorie de rezonanță – sub presiunea acestei societăți civile a fost eliberat din pușcărie Oleg Șcerbițki, șoferul acuzat că ar fi vinovat de moartea guvernatorului regiunii Altai, Mihail Evdokimov. Uriașa și macabra mașină de reprimare a Rusiei, numită „justiție”, a fost nevoită să cedeze în fața unei ample mișcări de masă inițiate de șoferii ruși.
Deocamdată, în Moldova, societatea civilă e controlată de societatea „cu epoleți”? E o situație anormală, pe care n-o să ne-o rezolve nimeni, nici chiar… șoferii din Rusia.
Fragment din cartea „Blestemul de a fi”, 2009
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
