Statistică: Femeile din Moldova au un nivel de pregătire mai înalt decât bărbații, dar câștigă mai puțin

Din numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2015 (3,5 mln persoane), 51,9% constituie femeile, iar 48,1% respectiv bărbaţii. Preponderenţa femeilor sau a bărbaţilor în numărul populaţiei diferă semnificativ în funcţie de anumite grupe de vârstă. Astfel, bărbaţii predomină în grupele de vârstă 0-15 ani şi populaţia în vârstă aptă de muncă, respectiv 52% faţă de 48% pentru femei. Însă, diferenţele sunt mai accentuate în cazul populaţiei care a depăşit vârsta aptă de muncă, ponderea femeilor fiind de 69,0% comparativ cu 31,0% pentru bărbaţi.

Femeile se căsătoresc mai timpuriu decât bărbaţii

Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 24 ani, iar la bărbaţi de 26 ani. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2014, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (45,8%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vârsta de 20-24 ani (52,2%). Căsătoriile la vârsta de până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 18,9% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 7,7%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2014, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,1% pentru bărbaţi şi 83,4% pentru femei. Totodată, bărbaţii mai des se recăsătoresc după divorţ decît femeile, ponderea celor recăsătoriţi fiind de 16,7% la bărbaţi şi 14,8% la femei. Însă, ponderea femeilor văduve recăsătorite în total persoane văduve este practic dublă faţă de bărbaţi.

Rata de ocupare în rîndul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor

Ponderea femeilor în total populaţie ocupată este, practic, egală cu cea a bărbaţilor şi se menţine pe parcursul ultimilor ani la acelaşi nivel (49,6% femei şi 50,4% bărbaţi). Totuşi, rata de ocupare în rândul femeilor înregistrează valori inferioare (37,4%) în comparaţie cu bărbaţii (42,1%).

Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulţi factori, inclusiv dacă au sau nu copii sub 16 ani. Astfel, pentru femeile în vârstă de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil (sub 16 ani) rata de ocupare este de 51,4%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare atinge valoarea de 57,8%. Pe de altă parte, rata de ocupare a femeilor cu copii scade treptat în funcţie de numărul de copii: de la 51,4% în cazul femeilor cu 1 copil până la 47,6% pentru femeile cu 3 şi mai mulţi copii. Rata de ocupare este determinată şi de vârsta copilului/copiilor, de cele mai dese ori femeile îşi asumă responsabilităţile de îngrijire a copiilor şi respectiv , rata de ocupare a femeilor cu copii de până la doi ani constituie 15,3%, faţă de 53% la bărbaţi.

Totodată, şomajul afectează într-o proporţie mai mare bărbaţii decât femeile. Peste 60 la sută din totalul şomerilor sunt bărbaţi. 

Femeile ocupate au un nivel de pregătire mai înalt ca bărbaţii

Femeile ocupate au un nivel de pregătire mai înalt ca al bărbaţilor: 27% din ele au studii superioare şi 17% medii de specialitate, în timp ce printre bărbaţi aceşti indicatori constituie, respectiv, 22% şi 11%. La fel, femeile, în comparaţie cu bărbaţii, deţin ponderi net superioare în total persoane ocupate cu studii superioare (55% femei faţă de 45% bărbaţi) şi celor cu studii medii de specialitate (61% femei şi 39% bărbaţi).

Femeile au un nivel de instruire mai mare decât al bărbaţilor

Femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior 22,3% din femei deţin acest nivel comparativ cu 17,1% din bărbaţi. Şi femeile şi bărbaţii în structura totală a populaţiei au cele mai mari ponderi pentru nivelul de instruire mediu, 61,4% din bărbaţi faţă de 56,7% femei. Un nivel scăzut de instruire au 21,5% din bărbaţi faţă de 21,0% din femei.

Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional pentru persoanele în vîrstă de 18-24 ani constituie 25,2% la bărbaţi faţă de 16,3% în cazul femeilor. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor este foarte redus (circa 1%).

Femeile câştigă în medie cu 12% mai puţin ca bărbaţii

Femeile câştigă în medie cu 12,4% mai puţin faţă de bărbaţi (87,6% din salariul mediu al bărbaţilor). Exprimată în valoare numerică, discrepanţa a constituit în medie peste 543 lei. Astfel, salariul mediu a constituit pentru femei 3831,7 lei şi pentru bărbaţi – 4374,9 lei. Nivelul de remunerare al femeilor este mai mic decât al bărbaţilor în majoritatea activităţilor economice, discrepanţa fiind de la 1,5% în transport și depozitare până la 27,6% în activităţi financiare și de asigurări. Excepţie sunt activitățile de servicii administrative și activități de servicii suport, unde salariul mediu lunar înregistrat la femei depăşeşte salariul bărbaţilor cu 20,8%. Disparităţi salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate şi în aşa activităţi, precum informații și comunicații (-23%), industrie (-18,3%), arta, activități de recreere și de agrement (-15,1%), sănătate și asistență socială (-10,9%) și administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii (-10,8%).

Femeile predomină în rândul ocupaţiilor cu un nivel înalt de calificare

Repartizarea populaţiei ocupate după ocupaţii (funcţii deţinute/profesii exercitate) denotă o preponderenţă a femeilor în rândul specialiştilor în diverse domenii de activitate (respectiv, 63% femei şi 37% bărbaţi) şi a tehnicienilor și altor specialiști cu nivel mediu de calificare (68% femei şi 32% bărbaţi). Şi mai mari sunt ponderile femeilor în rândul funcţionarilor administrativi (86,8%) şi a lucrătorilor în domeniul serviciilor și în comerț (74,5%).

Bărbaţii deţin ponderi superioare în rândul conducătorilor de toate nivelurile

Din total conducători de toate nivelurile, 57 la sută sunt bărbaţi, iar restul 43% revin femeilor. În cazul primilor conducători de unităţi economico-sociale diferenţele în aspect gender sunt şi mai pronunţate. Astfel, raportul între femei şi bărbaţi în rândul angajatorilor este de 1 la 4 (respectiv 26,9% femei şi 73,1% bărbaţi), indiferent de forma de proprietate a unităţii pe care o conduc.

În funcţie de mărimea unităţii, se constată că femeile mai des se regăsesc în calitate de conducători a întreprinderilor micro (31,5%) şi a celor mijlocii (24,7%), iar întreprinderilor cu peste 100 de salariaţi sunt conduse de femei în proporţie de 18%.

Femeile sunt subreprezentate în organele de justiţie şi de forţă

Ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor în anul 2014 reprezintă 43,8%. În acelaşi timp, ponderea femeilor în numărul total al colaboratorilor organelor de poliţie, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, constituie 17,1%.

Bărbaţii predomină în activităţile de cercetare-dezvoltare

Se atestă un grad de sub-reprezentativitate a femeilor-cercetători în activitatea de cercetare-dezvoltare, 48% comparativ cu 52% în cazul bărbaţilor. Din total cercetători cu grad de doctor 47% reprezintă femeile, iar în cazul cercetătorilor cu grad de doctor habilitat ponderea femeilor este de 19%. Femeile sunt implicate preponderent în ştiinţe sociale, în special în psihologie şi economie, în timp ce ştiinţele inginereşti şi tehnologice sînt dominate de bărbaţi.

Femeile săvârşesc infracţiuni în proporţie mult mai mică decât bărbaţii

Rata femeilor care au comis infracţiuni este de 78 la 100 mii femei, iar în cazul bărbaţilor de 948 la 100 mii populaţie masculină. Totodată, femeile mai des sunt implicate în săvîrşirea infracţiunilor grave: 21,3% din total femei care au fost implicate în săvîrşirea infracţiunilor au comis infracţiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, comparativ cu 15,4% în cazul bărbaţilor. Însă, bărbaţii infractori mai frecvent au antecedente penale şi mai des săvîrşesc infracţiunii în stare de ebrietate (17,9% comparativ cu 3,3% în cazul femeilor).

Femeile săvârşesc mai des infracţiuni contra patrimoniului, contra libertăţii, contra sănătăţii publice, dar şi infracţiuni economice, delicvenţe legate de droguri. Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în comiterea infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei, privind viaţa sexuală, contra familiei şi a minorilor, dar şi infracţiuni în domeniul transportului şi securităţii publice.

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vîrstă mai mici decît bărbaţii

Mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol constituie 1479,8 lei, comparativ cu 1122,3 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru angajaţii sectorului agricol este de 986,5 lei pentru bărbaţi, comparativ cu 931,5 lei la femei. Decalajul dintre sectorul agricol şi non-agricol în mărimea medie a pensiei la femei este de asemenea mai mic în comparaţie cu diferenţa la bărbaţi.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă a femeilor din sectorul agricol acoperă doar 69% din valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, comparativ cu 73% în cazul bărbaţilor. În sectorul non-agricol, mărimea medie a pensiei la bărbaţi depăşeşte deja valoarea minimului de existenţă cu 10%, în timp ce la femei acoperă doar 84%.

Timpul.md