În urma adoptării tacite, ea va fi transmisă Camerei Deputaţilor, care este Cameră decizională în privinţa acestui proiect.
Etnicii români din alte state care vor să dobândească cetăţenia română trebuie să îndeplinească doar o parte dintre condiţiile prevăzute de legea în vigoare, respectiv să dovedească prin comportare şi atitudine loialitate faţă de statul şi poporul român, să aibă vârsta de 18 ani şi să fie cunoscuţi cu o bună comportare, să nu fi fost condamnaţi în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români.
Prin acest proiect, etnicii români din afara graniţelor ar urma să fie exceptaţi de la celelalte condiţii valabile altor aplicanţi. Potrivit legislaţiei în vigoare, cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 7 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român de cel puţin 5 ani şi are asigurate mijloacele legale de existenţă.
Alte condiţii cerute în prezent prin Legea cetăţeniei române sunt ca solicitanţii să cunoască limba română şi să posede noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsura suficientă pentru a se integra în viaţa socială şi să cunoască prevederile Constituţiei României.
Iniţiatorii propunerii legislative au susţinut în expunerea de motive că, potrivit Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, statul român a acordat un tratament preferenţial naţionalilor din afara graniţelor, cu sau fără cetăţenie română, însă fără a prevedea posibilitatea acordării unui regim preferenţial în materie de acordare a cetăţeniei române.
Aceştia au menţionat că politica de acordare preferenţială a cetăţeniei pe criterii istorice poate fi regăsită atât în legislaţia unor state membre vechi ale Uniunii Europene, precum Franţa, Spania, Germania şi Marea Britanie, cât şi în ţări care au aderat recent la blocul comunitar, cum sunt Bulgaria, Polonia şi Ungaria.
Anterior adoptării tacite, pentru aceată iniţiativă legislativă au fost întocmite două rapoarte din partea celor trei comisii sesizate în fond cu acest proiect: unul al Comisiei românilor de pretutindeni, de admitere, şi unul comun, al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru politică externă, de respingere.
Membrii Comisiei românilor de pretutindeni au susţinut că acest proiect trebuie să fie adoptat deoarece există prevederi identice şi în alte ţări membre ale Uniunii Europene. Ei au mai arătat că adoptarea acestor modificări legislative ar soluţiona foarte multe dintre aspectele negative ale agendei bilaterale a statului român în relaţia cu statele din vecinătate şi Balcani în ceea ce priveşte comunităţile româneşti.
Celelalte două comisii au apreciat că respingerea acestei prevederi în cuprinsul legislaţiei române ar echivala cu reglementarea unei proceduri discriminatorii de dobândire a cetăţeniei române în funcţie de originea etnică, fapt care contravine principiilor Convenţiei europene asupra cetăţeniei care prevede că "reglementările unui stat parte referitoare la cetăţenie nu trebuie să conţină deosebiri sau să includă practici care să constituie o discriminare bazată pe sex, rasă, culoare sau origine naţională ori etnică".
mediafax.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
