Stoltenberg: ”Putin a vrut mai puțin NATO, dar a primit mai mult NATO. Rusia este cea mai importantă amenințare la adresa securității globale”

Şapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ţinta privind cheltuielile militare în 2022, a anunţat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în prezentarea raportului anual al organizaţiei, relatează Reuters.

În cadrul unei conferinţe de presă organizată la sediul din Bruxelles al Alianţei, Jens Stoltenberg a declarat că NATO se aştepta iniţial ca încă două ţări să atingă obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare.

”Dar, întrucât PIB-ul a crescut mai mult decât era de aşteptat pentru doi aliaţi, aceste două ţări se află la puţin sub 2%”, a explicat el.

Spre comparaţie, în 2021, înaintea începerii invaziei ruse în Ucraina, 8 ţări din NATO au respectat ţinta unui buget al apărării de 2% din PIB.

Pe de altă parte, Stoltenberg a avertizat China cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei, în contextul în care preşedinţii rus şi chinez, Vladimir Putin şi Xi Jinping, au în aceste zile consultări la Moscova.

”Nu am văzut vreo dovadă conform căreia China îi livrează arme letale Rusiei, dar am văzut unele semne că a existat o cerere în acest sens din partea Rusiei şi aceasta este o chestiune care este luată în considerare la Beijing de către autorităţile chineze. China nu ar trebui să furnizeze ajutor letal Rusiei, aceasta ar însemna sprijin pentru un război ilegal”, a accentuat înalta oficialitate aliată.

”Putin a vrut mai puțin NATO, dar a primit mai mult NATO”, a declarat Stoltenberg în timpul prezentării raportului său anual, remarcând că granița Alianței cu Rusia se va dubla odată cu aderarea Finlandei și Suediei. Calificând Moscova drept ”cea mai importantă amenințare„ la adresa securității globale, alături de terorism, secretarul general a subliniat că NATO ”a fost pregătită” atunci când tancurile rusești s-au desfășurat în Ucraina.

Stoltenberg a adăugat că NATO ”a văzut semne” că Rusia a cerut livrări de arme letale din partea Chinei, menționând totodată că Beijingul a pus la îndoială ”interesul, securitatea și valorile” Alianței.