Strada Eugen Cioclea va exista atunci când moldovenii vor zbura pe lună?

Era vineri și atunci când, împreună cu prietenii și colegii mei Ion Surdu și Sandu Tarlev, am trecut să-l vedem pe Cioclea și l-am găsit mort. Privirea-i îngheţată parcă ne cerea socoteală: „Ce cauţi în singurătate? Ce cauți tu în singurătatea mea?”…

Amintesc că Eugen Cioclea, unul dintre cei mai buni scriitori moderni din RM și România, a fost înmormântat în lipsa primelor persoane în stat. Şi aceasta, probabil, pentru că el nu s-a implicat niciodată în politică. Am spus-o și repet: ignorat de toată lumea, Cioclea a trăit doar prin poezie, mânca foarte puţin, iar medicii refuzau să-l trateze, căci nu avea poliță de asigurare. Deşi nu este prea cunoscut, e de ajuns să-i citești un vers, ca să te îndrăgostești de el. E ca și cum l-ai citi pentru prima dată pe Virgil Mazilescu, de pildă.

„Cioclea nu prezintă valoare pentru Chirtoacă”

Când a murit ca un anonim, m-am gândit că suntem obligaţi să-l transmitem viu măcar urmaşilor noştri, pentru ca aceştia să nu ne condamne că-i credem de tâmpiţi, lăsându-le rudimente, în schimbul talentelor. Atunci am şi propus unor consilieri municipali să redenumească o stradă din Chișinău în numele lui Eugen Cioclea. Au reacţionat imediat liberal-democratul Sandu Grecu şi comunistul Victor Gurău care, la 28 noiembrie 2013, au venit cu o asemenea iniţiativă în faţa Consiliului Municipal Chișinău (CMC). Propunerea acestora a fost acceptată cu majoritate de voturi, după care lucrurile s-au stopat.
Căutând să dezlegăm enigma, ne-am dat seama că primăria a pus într-adevăr cruce pe numele Cioclea. Părţile se acuză reciproc, dar fără sens. Bunăoară, Sandu Grecu îl crede vinovat de tărăgănare pe Dorin Chirtoacă: „Timp de un an, funcționarii de la primărie puteau de zece ori să pregătească proiectul deciziei. Victor Gurău a propus redenumirea străzii Valea Crucii, însă ei puteau veni cu altă variantă, dar n-au făcut nimic. Ei nu pot acţiona fără acordul lui Chirtoacă, pentru care înţeleg că Cioclea nu prezintă nicio valoare”, susţine Grecu.

Primăria caută străzi noi…

„N-am avut indicații să pregătesc proiectul de hotărâre. Propunerea nu a fost inclusă în ordinea de zi şi nici votată”, este replica Anei Răileanu, responsabilă a primăriei. Ea spune că a pregătit o notă informativă, precum că actualmente străzile din Chişinău nu necesită atribuirea de nume şi că se aşteaptă apariţia unor străzi noi. O copie a acestui document, notează aceeaşi sursă, a fost înmânată lui Sandu Grecu încă în ianuarie 2014.

„Ea minte, nu mi-a transmis nimic! Minte și când spune că propunerea nu a fost votată”, continuă polemica Grecu. „De vor căuta străzi noi, vom avea strada Cioclea atunci când moldovenii vor zbura pe lună”, ironizează consilierul.

„Să lăsăm să se răcească corpul…”

Nu se ştie care dintre părţi are dreptate, însă primăria, totuşi, nu se arată interesată faţă de această problemă. „Cred că toţi se bat degeaba cu pumnul în piept, căci regretatul Cioclea nici nu are nevoie de stradă. El a avut nevoie de o hrincă de pâine, când nu avea ce mânca”, adaugă Ana Răileanu. Mai mult, ea optează pentru instalarea unei plăci comemorative pe blocul unde a locuit Eugen Cioclea. Şi aici nu putem sări peste o întrebare. Bineînţeles că Cioclea nu vrea stradă, dar ar putea el să-și dorească, din fundul mormântului, o placă comemorativă? Şi avem nevoie de acest lucru de dragul lui Cioclea sau pentru memoria sa? Dacă alegem varianta a doua, este mai importantă o placă dintr-o curte lăturalnică de la Botanica decât o stradă pe care circulă toată lumea?

De fapt, toată primăria pare să fie într-un gând. Potrivit viceprimarului Nistor Grozavu, o stradă cu numele Cioclea ar putea să existe peste doi sau mai mulţi ani. „Să lăsăm să se răcească corpul și după aceea să ne gândim la rece”, propune edilul. Şi el dă de înţeles foarte clar că lucrurile au stagnat de la bun început: „Pentru redenumirea unei străzi, există o procedură specială. Dar specialiștii încep lucru când este o claritate, fiindcă să facă niște lucrări pentru coșul de gunoi nu are rost. La mijloc este și factorul politic. Uneori consilierii fac asemenea propuneri doar pentru PR politic”.

„Sunt nişte oameni impotenţi!”

Vladimir Beșleagă

Scriitorii, în schimb, au o altă părere despre strada Eugen Cioclea. „Cioclea a fost un mare poet care ne-a renovat poezia. În anii 1989-1990, venind din matematică, el a fost primul care a transformat limbajul poetic. Dar ăştia de la primărie sunt birocrați leneși, care inventează fel de fel de pretexte, ca să-și justifice inactivitatea. Sunt nişte oameni impotenți! Și mister Grozavu nu e atât de grozav cum pare. Ar trebui să i se mai citească și lui vreun text de-al lui Cioclea, ca să-și dea seama de valoarea poetului”, consideră Vladimir Beșleagă. Potrivit lui, poziția primăriei în acest caz trezește indignare și demonstrează nerușinare: „Ei acum sunt cu gândul la alegeri. Nu se mai gândesc la Cioclea. Dar în ultimă instanță, toate numele astea de funcționari se duc pe apa sâmbetei și rămâne poezia, rămâne poetul”.

„Cioclea pentru primărie este un ilustru necunoscut”

Emilian Galaicu-Păun

Poetul Emilian Galaicu-Păun susţine că nu a pus mare preţ pe vorbele celor de la primărie: „La noi, după moartea multor autori, se spune că le dau stradă, bulevard, casă memorială bla-bla-bla. Și cu asta se încheie discuția. Dar Eugen Cioclea pentru primărie este un ilustru necunoscut. Ții minte că nu a fost nimeni dintre boșii mari nici la priveghiul de la Uniunea Scriitorilor? Nu știu dacă chiar îmi doresc o stradă cu numele Cioclea, fiindcă Eugen parcă ar merita mult mai mult. El este poetul care a făcut cel mai mult pentru poezia modernă din Basarabia, a fost ca o cometă care i-a anunțat pe toți ceilalți”.

Festivalul „Eugen Cioclea”

În scopul înveşnicirii memoriei regretatului poet şi promovării operei sale, Emilian Galaicu-Păun pregăteşte un proiect pentru lansarea unui festival internaţional de poezie tânără „Eugen Cioclea”. El precizează că mai mulți poeţi de peste hotarele RM și-au dat deja acordul de a participa la acest eveniment.

Monica Babuc

La rândul său, ministrul Culturii Monica Babuc intenţionează să propună acordarea post-mortem pentru Eugen Cioclea a unuia dintre cele zece premii care vor înmânate de Ziua naţională a culturii, pe 15 ianuarie 2015.

Poetul, eseistul și publicistul Eugen Cioclea s-a născut la 4 august 1948 în s. Druță, r-nul Edineț, într-o familie de profesori. A studiat matematica la Universitatea „M. Lomonosov” din Moscova și a început să scrie versuri după ce l-a citit pe Ion Barbu. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România. Este autorul celei mai scumpe cărți de poezie din RM, „Dați totul la o parte ca să văd”, care costă 111 USD. În ultimii ani a trăit într-o sărăcie lucie, iar în ultimele zile de viaţă umbla prin oraș și cerea de mâncare.