(STUDIU) Chiar și un război nuclear regional ar avea efecte catastrofale asupra întregii planete
Concluziile acestui studiu cheamă la renunțarea la arsenalul nuclear de peste 17.000 de arme nucleare existente în lume, în prezent.
În perioada Războiului Rece, izbucnirea unui război nuclear total între cele două superputeri, SUA și URSS, ar fi însemnat distrugerea completă a Pământului, iar această amenințare a menținut balanța puterii în echilibru. O consecință a unui război nuclear total între SUA și URSS ar fi fost intrarea în așa-numita iarnă nucleară — exploziile nucleare ar fi incendiat vaste regiuni ale planetei, iar fumul, cenușa și praful rezultate ar fi blocat lumina solară timp de mai multe săptămâni. Oamenii care ar fi scăpat atacului direct cu arme nucleare, ar fi urmat să moară fie din cauza expunerii la radiații, fie de foame, din cauza compromiterii recoltelor.
În realitate, geostrategică actuală, când SUA a reușit să se impună ca singura superputere mondială, amenințarea iernii nucleare pare îndepărtată. Amenințarea izbucnirii unui război nuclear continuă însă să planeze la nivel regional, așa cum ar fi, spre exemplu, în cazul situației tensionate dintre două puteri nucleare vecine, India și Pakistan.
Pentru a observa ce efecte ar avea un astfel de conflict nuclear regional asupra climei, oamenii de știință au creat un scenariu în care India și Pakistanul se atacă cu arme nucleare, fiind detonate în regiune 100 de bombe atomice de capacitatea celei aruncate deasupra orașului japonez Hiroshima, fiecare conținând echivalentul a 15.000 de tone de TNT (o mică fracțiune din potențialul nuclear global). Ei au simulat apoi impactul pe care detonarea acestor bombe nucleare l-ar avea asupra atmosferei, asupra apei, a solului și asupra ghețarilor și banchizelor polare.
Conform concluziilor studiului, aceste efecte ar fi catastrofale, la nivel global.
"Majoritatea oamenilor ar fi surprinși să afle că până și un conflict nuclear restrâns din punct de vedere geografic ar avea efecte grave ce s-ar resimți și de cealaltă parte a planetei, putând afecta serios clima globală și stratul de ozon pentru o perioadă de cel puțin 10 ani", conform coordonatorului acestui studiu, Michael Mills, specialist în atmosferă de la Centrul Național pentru Studii Atmosferice din Colorado, SUA.
Cercetătorii preconizează că furtunile de foc declanșate de exploziile nucleare ar arunca în atmosferă peste 5,5 milioane de tone de negru de fum. Cenușa ajunsă în atmosferă absoarbe căldura solară, rezultatul fiind o răcire bruscă și considerabilă a climei.
Conform simulărilor, un astfel de război ar duce la o scădere bruscă a mediei temperaturilor globale cu 1,5 grade Celsius — cel mai scăzut nivel al temperaturii medii globale din ultimul mileniu. În anumite zone, temperaturile vor scădea substanțial mai mult — în zone întinse din America de Nord, Asia, Europa și Orientul Mijlociu s-ar înregistra ierni în care temperatura ar fi mai scăzută cu 2,5 — 6 grade Celsius și respectiv veri cu între 1 și 4 grade Celsius mai răcoroase. Scăderea temperaturilor va conduce la producerea de îngheț pe suprafețe întinse, în perioada de iarnă și va reduce sezonul agricol cu 10 până la 40 de zile, anual, timp de mai mulți ani.
Cenușa care a absorbit căldura solară va avea și efectul de a supraîncălzi stratul atmosferic superior, stratosfera, accelerând o serie de reacții chimice care vor avea drept rezultat distrugerea stratului de ozon. În aceste condiții, niveluri ridicate de radiații ultraviolete vor ajunge pe Pământ — în timpul verilor se va înregistra o creștere a nivelului de radiații ultraviolete între 30% și 80% la latitudini medii, nivel al radiațiilor care afectează atât sănătatea umană cât și agricultura și întregi ecosisteme, atât acvatice cât și terestre.
Conform modelelor computerizate folosite de cercetători, temperaturile mai scăzute vor reduce nivelul global al precipitațiilor cu aproximativ 10%. În acest context vor izbucni numeroase incendii de pădure și vegetație în regiuni precum Amazon, incendii care vor ridica și mai multă cenușă și fum în atmosferă.
"Una peste alta, toate acestea vor afecta serios producția alimentară și toate ecosistemele", conform lui Mills.
Alte studii realizate anterior estimau că temperaturile globale vor reveni la valorile dinaintea atacurilor nucleare după aproximativ 10 ani, însă conform acestui ultim studiu, perioada de răcire a climei terestre s-ar prelungi vreme de cel puțin 25 de ani. Doi factori majori ar conduce la prelungirea acestei perioade de răcire — o extindere a suprafețelor acoperite de gheață de la poli, suprafețe care ar reflecta mai multă lumină solară înapoi în spațiu, condiții în care temperatura apei oceanelor până la adâncimea de 100 de metri ar scădea foarte mult și s-ar reîncălzi foarte încet, gradual.
Concluziile acestei simulări realizate cu cele mai bune mijloace tehnice din prezent "indică faptul că se poate ajunge la o foamete postnucleară mondială chiar și dacă se folosesc doar 100 dintre armele nucleare cu cea mai slabă capacitate. În prezent, în întreaga lume se află aproximativ 17.000 de arme nucleare, majoritatea cărora sunt mult mai puternice decât cele 100 folosite în simulare. Acest lucru ne face să ne întrebăm, inevitabil, de ce mai există încă acest arsenal și cărui scop îi folosește el?", a încheiat Michael Mills.
Acest studiu este prezentat pe larg în ultimul număr al revistei Earth’s Future.
Sursa: Agerpres.ro
