Summitul NATO urmează să confirme o creştere fără precedent a cheltuielilor militare ale statelor membre
Statele membre NATO, suspendate de reacţiile imprevizibilului preşedinte american, urmează să confirme o creştere fără precedent a cheltuielilor lor militare, miercuri, la un summit la Haga, după ce s-a făcut totul pentru ca Donald Trump să nu fie supărat, însă va juca corect locatarul Casei Albe, se întreabă AFP.
De la prima luare de cuvânt, la sosirea miliardarului, secretarul general al NATO Mark Rutte, a depus eforturi să calmeze îngrijorările. ”Pentru mine este absolut clar că Statele Unite susşin deplin” regulile Alianţei Nord-Atlantice, a subliniat el.
Cu o zi mai înainte, la bordul Air Force One, Donald Trump şi-a atacat din nou aliaţii şi a rămas evaziv în privinţa atituinii Statelor Unite în cazul unui atac asupra unui membru.
Articolul 5 al Tratatului NATO ”poate fi definit în mai multe feluri”, a declarat el despre cheia de boltă a Alianţei, principul apărării colective – dacă un stat membru este atacat, toţi ceilalţi îi sar în ajutor.
”DISPOZIŢIE BUNĂ”
În acest context, starea de spirit a locatarului Casei Albe este scrutată cu lupa.
”L-am găsit excepţional de destins şi bine dispus”, a dat asigurări premierul olandez Dick Schoof, gazda summitului. ”Presupun, aşadar că, dacă doarme bine la palat şi micul-dejun este bun, va fi într-o dispoziţie bună” în timpul summitului.
Cu scopul de a se evita dezamăgirile, acest summit scurt se rezumă la un mesaj simplu, aşteptat într-o declaraţie finală de cinci paragrafe.
În urma presiunilor lui Donald Trump, membrii NATO se vor angaja să-şi crească puternic cheltuielile în domeniul apărării, pentru a atinge cel puţin 5% din PIB până în 2035 – 3,5% cheltuieli militare propriu-zise şi 1,5% securitate în sens larg.
Şeful NATO trage neîncetat semnalul de alarmă cu privire la ameninţarea Rusiei, capabilă în opinia sa ”să reuşească un atac” împotriva unei ţări din Alianţă în următorii trei până la cinci ani.
”ACEASTA VA FI VICTORIA DUMNEAVOASTRĂ”
Pentru a intra în graţiile preşedintelui american, Mark Rutte i-a trnsmis înainte de summit un mesaj ditirambic, pe care Donald Trump nu s-a abţinut să nu-l difuzeze pe reţele de socializare.
Bombardamentele americane în Iran? O ”acţiune decisivă”, ”cu adevărat extraordinară” pe care ”nimeni altcineva nu a îndrăznit să le facă”, a scris el.
După summitul de la Haga, ”Europa va plăti un preţ URIAŞ” pentru a-şi finanţa apărarea ”aşa cum trebuie” şi ”aceasta va fi victoria dumneavoastră”, i-a scris Mark Rutte lui Trump, care-i critică destul de des pe ”rău-platnici”.
”Europa Apărării s-a trezit în sfîârşit”, a reacţionat preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.
Însă, este oare suficient cât să evite un foc de avertisment al preşedntelui american?
”Va vrea Trump o ciocnire? Este o necunoscută totală!”, recunoaşte Camille Grand, un fost responsabil NATO şi expert în probleme de apărare.
ZELENSKI, ”ÎNTR-O SITUAŢIE DIFICILĂ”
În centrul acestei reuniuni internaţionale, ”probabila” întâlnire a lui Donald Trump cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va afla în centrul atenţiei, la patru luni după umilirea la care a fost supus în Biroul Oval.
Ce mesaj vrea să-i transmită? ”Îi voi spune «ce mai faci?». El este într-o situaţie dificilă, n-ar fi trebuit să se afle niciodată în ea”, a subliniat Donald Trump, ale cărui relaţii cu Zelenski sunt complicate.
În Canada, un recent summit G7 – clubul marilor democraţii industrializate – a fost marcat de plecarea anticipată a locatarului Casei Albe şi lipsa unei declaraţii comune de denunţare a ”agresiuni ruse” în Ucraina, spere deosebire de anii precedenţi, când Joe Biden conducea Statele Unite.
La plecarea de la Casa Albă, marţi, Donald Trump s-a înfuriat după încălcarea armistiţiului în Războiul între Israel şi Iran.
Secretarul general al Alianţei Mark Rutte speră însă ca situaţia în Orientul Mijlociu să nu dea peste cap complet coregrafia summitului, pe care l-a catalogat deja drept ”istoric”, mulţumită investiţiilor promise în domeniul apărării, în pofida unor critici ale Spaniei, care consideră ”nerezonabilă” această creştere a cheltuielilor militare.
