Superstiții și tradiții românești din Joia si Vinerea Mare

 Mai sunt doar cateva zile pana la sarbatoarea Pastelui. O asteptam cu totii ca pe un moment de respiro in care ne oprim pentru o secunda din alergatura noastra, ca pe un moment mult ravnit in care ne permitem tihna si pacea, ca pe un moment sublim in care sarbatorim Invierea Domnului alaturi de familie si de toti cei dragi. Ca de fiecare data, sarbatoarea Pastelui nu vine doar cu bucurie, liniste si lumina, ci si cu traditii, obiceiuri si superstitii stravechi care sporesc frumusetea si autenticitatea acestei sarbatori. Trebuie sa le stim. Trebuie sa ni le amintim. Trebuie sa ni le reamintim daca le-am pierdut undeva intr-o uitare prafuita in goana noastra dupa obiceiuri si sarbatori mai cosmopolite. Vă prezentăm câteva dintre cele mai cunoscute superstitii de pe meleagurile autohtone legate de Saptamana Patimilor, de o deosebita semnificatie in spiritualitatea romaneasca:

• Saptamana in curs, cunoscuta si sub numele de Saptamana Patimilor, Saptamana Mare sau Saptamana Neagra -in partea de nord a tarii, simbolizeaza patimile carora este supus Iisus incepand cu tradarea lui Iuda si incheindu-se cu rastignirea, moartea si Invierea din morti. Superstitii si traditii romanesti din Joia si Vinerea MareJoia Mare, momentul Cinei de Taina, al Tradarii lui Iuda, al rugaciunii din gradina Ghetsimani si Vinerea Mare, momentul rastignirii pe cruce a lui Iisus, prezinta insa o semnificatie aparte, o serie de obiceiuri si superstitii luand nastere in jurul lor.
• Se spune astfel ca in Joia Mare iti este interzis sa dormi in timpul zilei daca nu vrei sa fii lenes pe parcursul intregului an. In anumite sate romanesti, se crede ca femeile care atipesc in miez de zi sunt aspru pedepsit de Joimarita, fiinta hada prezentata in folclorul romanesc ca un justitiar al trandaviei, umbland prin sate in Joia Mare, supraveghind tinerele neveste si fete tinere si cerandu-le socoteala pentru treburile pe care le-au facut (sau nu le-au facut!) in timpul iernii. In anumite zone s-a pastrat un ritual aparte conform caruia o femeie maritata si deosebit de harnica se imbraca in Joimarita si controleaza gospodariile si podurile locuintelor in cautarea caltilor. Aceasta fiinta punitiva, Joimarita, are dreptul de a da peste unghii tinerelor care au preferat sa leneveasca in loc sa munceasca. Tot in aceasta zi se finalizeaza treburile gospodaresti.
• Se crede de asemenea ca alimentele care sunt sfintite in aceasta zi in biserici si date din suflet de pomana sunt bine primite de Dumnezeu. Se crede ca mortii se intorc in casele in care au trait si raman acolo pana in sambata care precede sarbatoarea Rusaliilor. Cei in viata aprind lumanari in biserici si pe mormintele acestora, rugandu-se pentru mantuirea sufletelor lor. In zona Maramuresului unde de Paste este racoare, satenii aprind focuri in curti pentru a intampina musafirii veniti de pe lumea cealalta cu caldura, iar nu cu frig. In alte zone, se amplaseaza scaune in curti pentru ca sufletele mortilor sa se odihneasca si sa se acomodeze din nou cu lumea aceasta.
• Rufele nu se spala in Joia Mare daca nu vrei ca in loc de pomana sa imparti laturi de rufe celor morti. In Muntenia, in Joia Mare, in timpul Deniei celor 12 Evanghelii, baietii si fetele tinere aduc o sfoara si dupa fiecare evanghelie citita leaga un nod, punandu-si o dorinta si rugandu-se cu ardoare pentru implinirea ei. Aceasta sfoara se ia acasa si se pune in noaptea de joi spre vineri sub perna pentru a-l visa pe cel ursit. De asemenea, in momentul in care dorinta respectiva s-a indeplinit, se spune ca este bine sa dezlegi nodul legat spre indeplinirea nazuintei respective.