Când vine vorba de condamnarea celor mici și săraci, justiția noastră e foarte fermă iar judecătorii sunt incoruptibili: ai furat un sac de cartofi – la pușcărie; nu ți-au ajuns bani pentru asigurare medicală – la pușcărie; ți-au apărut doi tufari de cânepă în grădină – la pușcărie. De obicei, justiția celor săraci lucrează foarte prompt, fără tergiversări. Imediat ce se pronunță sentința, vinovații sunt încătușați chiar din sala de judecată și duși la dubă. Se pronunță hotărârea judecătorească, se emite dispozitivul deciziei, acesta ajunge rapid la poliție și pac – într-un timp record omul este deja în pușcărie. Așa lucrează primul tip de justiției.
Justiția celor mari și bogați, însă, lucrează un pic altfel: cu concedii, foi de boală, neprezentări la sala de judecată, coffe-break-uri, pauze de masă ș.a.m.d. În al doilea tip de justiție inculpatul nu ajunge după gratii imediat, ci după câteva zile, săptămâni sau ani. În unele cazuri el nu ajunge de loc după gratii – proabil din cauza că e prea mare și gras, și nu încape într-o celulă normală. Se vorbește că al doilea tip de justiție e cam corupt, iar judecătorii implicați în aceste procese se îmbogățesc peste noapte, au câte trei apartamente și adevărate parcuri de automobile. Și totuși, al doilea tip de justiție îmi pare mai uman. Pentru că procesele decurg fără polițiști care te maltratează, fără coridoare a morții, fără bocanci și bastoane primite în burtă, față, spate și peste tot în timpul procesului. Al doilea tip de justiție respectă individul și oferă până și libertatea să se eschiveze de la sentință. Inculpatul are timp să fugă din țară și să nu mai revină niciodată, pe când inculpații din primul tip de justiție nu că n-au timp – n-au nici măcar bani ca să fugă din țară.
Stau și mă întreb, ce ar fi dacă procesul lui Papuc decurgea la fel precum au decurs procesele sutelor de tineri din Aprilie 2009? Probabil, Papuc nu ar fi fost în stare să iasă țanțoș din sala de judecată și să dispară. Ar fi fost scos de acolo sângerând și abia respirând, cu vânătăi, hemoragii interne și oase rupte. Însă asta e primul tip de justiția – justiția săracilor. Iar Papuc a beneficiat de al doilea tip de justiție, de justiția umană. Și acum căutați-l, iar mai bine căutați-i pe părinții celor distruși, omorâți și maltratați la 7 Aprilie. Întrebați-i pe ei, ce cred despre justiția noastră democrată și europeană? Întrebații ce cred despre sentința de 4 ani primită de cel care dat ordine directe de maltratare atunci? Și mai ales: ce cred despre faptul că Papuc v-a dat papucii și probabil nu va sta închis niciodată?
