În primul rând, pentru MAI va fi foarte dificil să efectueze urmărirea penală în plină campanie electorală. Fiind nevoiţi să-i invite la audieri şi pe unii dintre concurenţi înscrişi în scrutin, anchetatorii ar putea să devină ţinta unor scandaluri politice de proporţii, fie şi umflate cu bună ştiinţă, care inevitabil vor afecta imaginea ministerului. Doar neîndoios este că, oricine se va simţi cu musca pe căciulă, va trâmbiţa prin toată ţara că e intimidat şi persecutat, şi ameninţat cu puşcăria de poliţia lui Filat, deoarece numai el singurul este cel mai aprig şi curajos apărător al dreptăţii şi democraţiei… Astfel, chiar şi un ticălos, chiar şi adevăratul vinovat s-ar putea transforma în erou cel puţin pentru o parte din electorat… În al doilea rând, dacă admitem că MAI va reuşi să identifice falsificatorii, totul va depinde în mod esenţial de cine sunt aceştia. Căci, dacă ei fac parte dintr-un mediu de afaceri protejat de Putere, indiferent cum se numesc, vor fi toleraţi, noi nu vom afla niciodată nimic, iar poliţia vă tăcea. Şi nu din proprie iniţiativă, dar pentru că „aşa trebuie…”.
Această situaţie, însă, nu ne împiedică să facem unele constatări la nivel de presupuneri. Mai întâi, după chipul, făcătura şi mesajul celor două foiţe, nu este deloc exclus, ba chiar e foarte posibil, ca acestea să aibă aceiaşi autori. Dacă adresa şi telefoanele indicate în „Ziarul de Chişinău” – care îl atacă pe Dorin Chirtoacă şi îl apără pe Victor Bodiu – sunt de fapt cele de la sediul PLDM, iar coordonatele indicate în „Timpului Chişinăului” – care bate în Bodiu în favoarea lui Chirtoacă – coincid cu cele ale Primăriei, putem face o concluzie certă. Şi anume: ţinta fiţuicilor nu este nici Bodiul, nici Chirtoacă, ci Alianţa pentru Integrare Europeană. Iar de compromiterea Alianţei, care şchiopătează tot mai mult la capitolul imagine şi credibilitate, cine poate fi interesat? Partidul Comuniştilor? Nu numai – aici se mai întrevede o mânuţă.
Primul lucru care mi-a atras atenţia, citind „Timpul Chişinăului”, a fost publicitatea evidentă făcută ziarului „Flux” chiar în materialul principal – pretinsul interviu cu Dorin Chirtoacă, început în prima pagină a „clonei”. A doua surpriză, care nu poate fi trecută cu vederea, este numele autorului unui text din pagina a treia: Radu Buşidă. Amintesc că „Flux” este ziarul care l-a susţinut întotdeauna şi chiar i-a aparţinut lui Iurie Roşca, iar numele Radu Buşidă seamănă al naibii de mult cu Radu Buşilă – candidatul PPCD la fotoliul de edil al Chişinăului. Astfel, oricine ar fi fost autorii celor două falsuri gazetăreşti, aceştia au jucat şi în favoarea lui Roşca şi a „Fluxului”.
Constatarea în cauză mă face să cred să cele două „clone” nu sunt opera separată a PCRM, nici a PPCD, ci opera comună a aceleiaşi coaliţiei roş-oranj, care ne-a guvernat ţara cel puţin patru ani şi care acum, dorindu-şi să revină la putere, este cea mai interesată de distrugerea din temelii a AIE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
