Tofan a promis un stat mai ieftin. Noua agenție a Guvernului costă 50 de milioane de lei
Vasile Tofan a promis că va reduce aparatul birocratic al statului. Și omul chiar se ține de cuvânt. Îmi amintesc ce elan avea omul înainte de învestirea guvernului, iar acum face ce i se spune din turn.
În viziunea Guvernului, reducerea birocrației se face prin creșterea birocrației.
Așa apare „Moldova Project” – o nouă structură guvernamentală care, ni se spune, va coordona proiecte strategice.
Pentru că, evident, în Republica Moldova nu avem suficiente ministere, agenții, autorități, direcții, întreprinderi de stat și unități de implementare care să poată coordona proiectele statului.
Mai trebuia una.
Una nouă. Cu șefi, funcții, salarii grase, sedii, mașini, calculatoare, consultanți și, desigur, obiective strategice. Pentru că proiectele strategice nu pot fi gestionate fără încă o structură strategică. Este exact genul de reformă moldovenească în care statul își taie un kilogram de grăsime și angajează trei oameni ca să supravegheze operația.
Și totul se întâmplă într-o țară care intră în iarnă cu probleme serioase la energie, cu vulnerabilități pe apă, cu o economie care abia respiră și cu un sistem fiscal pregătit să fie „reformat”.
Adică, pe scurt: cetățeanul trebuie să strângă cureaua, antreprenorul trebuie să plătească, iar statul își mai trage o organigramă ca galbenii sau noul ministru poate să mai angajeze niște neamuri la funcții serioase.
Ce combinație minunată.
Ni se va spune, probabil, că noua structură nu este birocrație. Este „eficientizare”.
Iar reforma fiscală vine la timp. Când oamenii și afacerile vor trebui să suporte noua rundă de „optimizări”, va fi reconfortant să știe că banii lor nu dispar, ci se duce în buzunarul unor pi pi pi pi. Mă scuzați, eu nu vorbesc necenzurat pe rețele.
Cetățeanul va fi bucuros că bagă bani în tot ceea ce statul RM inventează atunci când nu mai știe cum să explice de ce cheltuiește mai mult.
Tofan promisese un stat mai suplu.
Avem, în schimb, un stat care pare să intre la sală doar ca să-și mai adauge un strat de birocrație.
Și există aici o întrebare simplă, pe care Guvernul ar trebui să o răspundă înainte să mai deschidă vreun birou: dacă instituțiile pe care le avem deja nu sunt capabile să facă treaba pentru care au fost create, de ce soluția este să mai creăm una?
Pentru că există două variante.
Ori instituțiile existente sunt inutile.
Ori noua instituție este inutilă.
În ambele cazuri, nota de plată o achită cetățeanul.
Iar cetățeanul poate fi liniștit: reforma merge înainte. Merge direct în hău.
Statul se reformează. Se multiplică. Crește numărul milionarilor funcționari la stat.
Iar voi, cei de jos, strângeți curelele și plătiți.
