La propriu. Toate, împreună, demonstrează că cea mai mare minciună e că Moldova e un stat funcțional, în care cetățenii să se simtă în siguranță și să aibă încredere în conducători. Dar să începem de la cele mai inofensive:
8. Telefonul stricat de la Komsomolskaia Pravda
Ziarul cu cel mai mare tiraj din țară a fost un fel de telefon stricat în acest an. Jurnaliștii de la KP au preluat și publicat diverse curiozități și informații din presa străină care, după traduceri inexacte și interpretări tendențioase, erau pur și simplu false. Spre exemplu, o prognoză demografică a ONU anticipează o scădere a populației Moldovei cu 15% pînă în 2050. La KP, știrea e că Moldova va pierde 500,000 de locuitori sau 3 orașe mari în următorii 5 ani.
Mai mult decît atît, aceste falsuri au mai fost folosite și pentru a promova agenda ideologică a ziarului. Spre exemplu, un utilizator Reddit a făcut o hartă unde arată cele mai des întîlnite cuvinte pe pagina de Wikipedia a fiecărei țări. La KP, această curiozitate se transformă în niște „cercetări de amploare” care demonstrează nostalgia moldovenilor după URSS.
La fel, după ce presa internațională a scris despre un nor de ruteniu radioactiv peste Europa, KP ignoră informațiile agențiilor europene și preia argumentele unui blog rusesc pentru a afirma că radiația nu a venit din Rusia, ci din România. Prilej bun de a critica atît guvernarea, cît și vecinii noștri, chiar dacă serviciul hidrometeorologic de stat rus confirmase deja nivelul ridicat de radiație din sudul Uralilor.
7. Igor Dodon și cifrele
Căutînd niște succese pentru primul său an de mandat, președintele Igor Dodon s-a lăudat cu un șir de cifre dubioase. Loc de frunte îl au exporturile în Rusia. Panouri roșii anunțau prin țară că exporturile au crescut „de 3-4 ori”. Cifra este atît de umflată și exagerată încît însuși Dodon a evitat să o rostească în persoană. Mai „modest”, președintele spunea în octombrie că exporturile spre ruși au crescut 17%, deși BNS arăta o cifră și mai joasă – 11,7%. Totodată, cifrele arată că exporturile în UE continuă să crească, în pofida declarațiilor președintelui.
Într-un raport-infografic, președintele se mai laudă cu revocarea a 9 miniștri, deși rolul său a fost doar unul de spectator la reforma guvernului implementată de PDM. Acei miniștri au fost demiși fiindcă ministerele lor au fost desființate, comasate sau fiindcă democrații au decis să-i schimbe, iar meritul lui Dodon în asta este zero.
O altă realizare cu care se lăuda președintele e ajutor pentru „aproape” 200 de grădinițe, care s-au dovedit a fi 129. Ziarul de Gardă a aflat că, de fapt, nici măcar nu toate din aceste 129 de grădinițe au primit ajutor, iar în cazul unora ajutorul doar a fost promis, dar (încă) nu s-a materializat. În concluzie, președintele Dodon a reușit în primul an de mandat să demonstreze convingător că cifrele mai mint uneori.
6. Sondajele IMAS
Sondajele IMAS, făcute la comanda Partidului Democrat, s-au remarcat printr-o structură și formulare manipulatorie a întrebărilor. Acestea erau puse astfel încît să conducă spre răspunsul dorit de autori/comanditari, iar unele opțiuni de răspuns erau de fapt argumente diferite pentru același răspuns.
Spre exemplu, rugați întrebați cum ar evalua o potențială decizie a UE de a „sancționa” Moldova pentru sistemul mixt, respondenții au de ales între trei variante de apreciere negativă, fiecare motivată diferit, și doar una pozitivă. În alt caz, respondenții trebuie să aleagă un sistem de vot. Deși cei mai mulți preferă sistemul actual, procentele celor care preferă sistemul mixt sunt combinate cu ale celor care preferă uninominalul pentru a crea imaginea falsă a unei majorități ce sprijină reforma electorală.
Ultimul sondaj al companiei a fost criticat public de mai mulți reprezentanți ai societății civile. Într-un sondaj cu întrebări manipulatorii, rezultatele nu pot fi decît niște minciuni.
5. Recuperarea miliardului
Încă în 2016 am scris despre cum așa-zisul panoul al miliardului, propus de premierul Filip, nu arată cîți bani furați au fost recuperați, ci banii obținuți din lichidarea activelor celor trei bănci. Anul acesta, ministrul finanțelor Octavian Armașu a recunoscut și el acest lucru.
Speakerul Andrian Candu a continuat totuși să insiste în repetate rînduri că deja a fost recuperat aproape un miliard de lei. Printr-o acrobanție de retorică și semantică, democratul afirmă că mașinile și clădirile celor trei bănci au fost cumpărate din bani fraudați, deci vînzarea lor înseamnă recuperarea acestor bani.
Totodată, finul lui Plahotniuc a continuat să împingă ideea că s-a furat nu un miliard, ci doar 600 de milioane de dolari. Din păcate pentru el, sinteza raportului Kroll 2 arată cît se poate de clar că s-a furat cel puțin un miliard.
4. Dorin Chirtoacă și parcările cu plată
La început de an, Dorin Chirtoacă încă apăra cu dîrzenie contractul dubios al parcărilor cu plată. El ne asigura că proiectul este european, că „exact același model” e aplicat în întreaga Europă, că aceeași companie administrează parcările în Budapesta, că municipiul va primi 50% din profituri, că firma cîștigătoare va investi 10 milioane de euro și altele. Toate aceste s-au dovedit a fi parțial sau pe deplin false.
Cînd treaba a devenit serioasă, Chirtoacă afirma deja că nu știa că Nistor Grozavu semnase contractul fără aprobarea Consiliului Municipal. Cronologia evenimentelor demonstrează însă că era imposibil ca primarul să nu fi știut despre asta.
3. Războiul dintre Dodon și PDM
Aparent, Igor Dodon este cel mai înverșunat oponent al guvernării PDM, chiar dacă mass media lui Vlad Plahotniuc l-a ajutat să cîștige alegerile prezidențiale. Pe parcursul anului însă, președintele s-a limitat mai mult la declarații și statusuri pe Facebook, iar cînd nu-i convenea ceva, de exemplu numirea unui ministru, l-a lăsat chiar pe Andrian Candu să-i ia locul pentru 15 minute. Cînd guvernarea democrată nu le-a permis unor jurnaliști ruși să intre în țară sau l-a declarat persona non grata pe Rogozin, președintele a reacționat prompt și i-a cerut scuze lui Vladimir Putin.
Însă un singur lucru Igor Dodon nu l-a putut tolera – schimbarea sistemului electoral într-unul uninominal, așa cum a propus PDM. Pentru a nu-i permite lui Vlad Plahotniuc să-și facă hatîrul, președintele a venit cu un „contra-proiect” – sistemul mixt… aproape identic cu mixtul propus de Plahotniuc în 2013.
Bucuroși de bățul pus în roată de Dodon, democrații imediat au renunțat („comasat”) la proiectul lor și l-au votat pe al președintelui. Dodon a trîmbițat o victorie împotriva PDM-ului, chiar dacă tot democrații au fost cei care au votat-o, și s-a întors la blogul și statusurile sale, în timp ce Candu, Plahotniuc și Filip s-au ocupat să-și apere „înfrîngerea” împotriva criticilor din UE, din partea societății civile și a opoziției.
2. Guvernarea, sistemul mixt și Comisia de la Veneția
Adoptarea sistemului mixt a marcat un fel de divorț al guvernării democrate de Comisia de la Veneția. La început Andrian Candu promitea că proiectul de lege nu va fi adoptat fără avizul Comisiei, pe care o numea „un prieten foarte vechi și foarte bun” al Moldovei. Însă reforma electorală a fost votată în primă lectură fără a mai aștepta acest aviz.
După ce Comisia a dat o opinie negativă cu privire la proiect, Candu a decis că recomandările Comisiei pot fi doar „juridice și tehnice” și că experții de la Veneția nu pot aviza pozitiv sau negativ proiectul de lege. În caz contrar, democratul supărat sugera că ar fi „o imixtiune în ceea ce considerăm a fi o alegere suverană a țării”.
Astfel, în pofida recomandării Comisiei de a nu schimba sistemul electoral, democrații și socialiștii au votat proiectul în a doua lectură. Ba mai mult, după ce au făcut exact opusul, autoritățile au insistat că au respectat recomandările Comisiei.
1. Omorul lui Andrei Braguța
Andrei Braguța, un tînăr cu tulburări mintale, a murit în custodia autorităților. Inițial, poliția a spus că acesta s-ar fi stins din cauza pneumoniei, însă rudele sale spun că a murit după ce a fost bătut de polițiști. Ulterior, s-a încercat justificarea de o manieră josnică a evenimentelor prin scurgerea unor clipuri video montate în care sunt selectate doar secvențe în care Braguța era agresiv și vulgar. Între timp, procurorii și conducerea penitenciarului 13 se contrazic privind data cînd a ajuns la închisoare tînărul.
Sub presiunea opiniei publice, procuratura pornește o investigație care arată că Braguța a fost bătut de colegii de celulă cu acordul, ba chiar sub privirile gardienilor. Mai mulți polițiști și funcționari sunt reținuți sau suspendați. Un raport al Avocatului Poporului dă vina pe „sistem”, însă confirmă că Braguța s-a stins din cauza incompetenței sau a indiferenței polițiștilor, judecătorilor și a medicilor. Tînărul nici nu ar fi trebuit să ajungă în penitenciarul 13, ci să primească îngrijirea medicală și psihică necesară.
Pneumonia lui Andrei Braguța e cea mai mare minciună nu fiindcă tînărul a murit, de fapt, din cauza bătăilor, dar fiindcă acest caz demonstrează că un stat clădit pe minciună, sub toate formele ei – corupție, nepotism, incompetență, este un stat care nu-și poate proteja propriii cetățeni, ci dimpotrivă. Îi omoară și apoi mușamalizează. S-a întîmplat în aprilie 2009, s-a întîmplat în Pădurea Domnească, s-a întîmplat acum și o să se întîmple din nou.
Sursa: Sic.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
