Ctitorită, în 1991, de către regretatul om de cultură Traian Brad, pe atunci director al Bibliotecii judeţene „Octavian Goga” din Cluj, ea a fost o lucrare de pionierat în acest sens.
Zilele bibliotecii s-au deschis cu o festivitate de omagiere la care au participat mai multe personalităţi de pe ambele maluri ale Prutului. Cu mesaje de salut s-au adresat asistenţei Parascovia Onciu, directoarea instituţiei; Ana-Lucia Culev, şefa Direcţiei cultură a Primăriei municipiului Chişinău; Doina Popa, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor Publice din România; dr. conf. Lidia Kulikovski, directoarea Bibliotecii municipale „B. P. Hasdeu”; Sorina Stanca, directoarea Bibliotecii judeţene „O. Goga” din Cluj; scriitorul Ion Hadârcă ş.a. În faţa celor prezenţi a fost susţinut un recital muzical de către Amalia Codorean şi Orchestra „Cununa transilvană” a Centrului judeţean Cluj pentru promovarea şi valorificarea culturii tradiţionale.
Alexandra Tănase: „Aici îmi apropii discipolii de carte”
Un omagiu aparte a fost cel venit din partea elevilor de la Liceul Teoretic „Gaudeamus”, în frunte cu profesoara Alexandra Tănase, care a adus în dar instituţiei broşura „Biblioteca sufletului meu”, pregătită de ei. Elevii Alexei Pupăzan, Alexandra Costache, Ana Gabor ş.a. au recitat din creaţia proprie. „Este biblioteca cartierului meu şi e cea mai centrală. Aici a citit feciorul meu, Silviu, şi nepoţii mei Matei şi Simona”, ne-a spus Alexandra Tănase. „Acum doi ani, la „Transilvania” am inaugurat Salonul de lectură „Ceaiul de la ora patru”. De două ori pe lună, venim aici cu multă dragoste, dragoste faţă de carte, faţă de cuvânt, faţă de tot ceea ce e frumos şi sfânt. În cadrul şedinţelor noastre se fac lecturi, se recită şi cântă poezie, se discută despre cele citite şi văzute, comentăm şi dezbatem probleme abordate în diverse opere literare. Vor rămâne în memoria mea, dar şi a elevilor mei, întâlnirile cu acad. Mihai Cimpoi, scriitorul Vladimir Beşleagă, publicistul Vlad Pohilă, ziaristul Constantin Tănase, actriţa Ninela Caranfil, jurnalista Zina Izbaş. Prin ei, elevii s-au apropiat de cuvântul scris, de cartea care va dăinui”, a mai afirmat doamna profesoară.
Ion Hadârcă: „Transilvania” e sora geamănă a independenţei R. Moldova”
Solicitat de TIMPUL, scriitorul şi deputatul Ion Hadârcă ne-a spus că biblioteca este sora geamănă a independenţei R. Moldova. „Aici este sufletul lui Traian Brad, un strateg spiritual al culturii române. Ne bucurăm că au venit prietenii clujeni, poetul şi profesorul Ioan Pop, scriitorul şi profesorul Ilie Rad, directoarea Bibliotecii clujene Sorina Stanca ş.a. Ei au adus o donaţie cu 400 de titluri de carte”, a menţionat Ion Hadârcă. La rândul său, Ilie Rad, profesor la Facultatea de Jurnalism din Cluj, ne-a spus că este a patra oară la Chişinău. „Am adus în dar mai multe cărţi. De astă dată, vizita mea are şi o conotaţie specială: în aprilie 2012 vom organiza la Chişinău cel de-al V-lea Congres al presei din România”, a declarat el.
În memoria lui Traian Brad
În cadrul Salonului de toamnă, ediţia a XIII-a, aici au fost lansate cărţile „În faţa mării” şi „Şapte decenii de literatură” de Ioan Pop, „Teodor Corbea. Psaltirea în versuri” şi „Un umanist român: Teodor Corbea” de Alin Mihai Gherman, „Întâlnirile mele cu Iorgu Iordan” şi „Documente în jurnalism” de Ilie Rad, „Exodul. Clone 2” de Mihai Stan, „Miracolul scenei în arta populară” de Iulian Filip, „Cinegetica. Dicţionar explicativ” de Tudor Colac, „Un om al faptelor: Vasile Şoimaru. Biobibliografie” ş.a.
Apoi a urmat şedinţa Cenaclului „Traian Brad”, moderată de publicistul Vlad Pohilă. În cadrul ei a fost comemorat ctitorul bibliotecii – Traian Brad. Cu amintiri au venit fraţii Vasile şi Romul Brad, nepoata Anca Docolin, prietenii Lidia Kulikovski, Ion Hadârcă, Anatol Petrencu ş.a.
O instituţie cu un spirit viu, fratern, românesc
Biblioteca „Transilvania” este astăzi o instituţie cu un spirit înalt comunitar, fratern, românesc, combinat cu responsabilitate socială şi empatie, consideră Lidia Kulikovski. Iar în opinia Anei-Lucia Culev, Biblioteca „Transilvania” reprezintă un rezultat pe cât de surprinzător, pe atât de strălucit al Mişcării de eliberare naţională a basarabenilor, precum şi a schimbărilor ce s-au produs în România şi în întreaga Europă de Sud-Est, la cumpăna anilor ’80-’90 ai secolului trecut. „Nu este deloc întâmplătoare această coincidenţă. „Transilvania” de la Chişinău este de o seamă cu independenţa R. Moldova”, afirmă ea.
Un miracol ce a devenit realitate
Pentru directoarea Bibliotecii „Transilvania”, Parascovia Onciu, instituţia este un miracol care a devenit realitate. Potrivit ei, un proiect de activitate inedit în R. Moldova este ludoteca, care se bucură de multă popularitate printre copii şi chiar în rândul părinţilor lor. Graţie parteneriatului cu Clujul, aici a fost întemeiată şi pinacoteca bibliotecii, la baza ei stând o donaţie de icoane pe sticlă, completată ulterior cu creaţii ale unor artişti plastici notorii din Chişinău. Au câştigat simpatia a sute şi mii de utilizatori cenaclurile şi cluburile care activează în cadrul Bibliotecii „Transilvania”: „Perpetuum”, „Rapsozii Ciocanei”, „Fantezie şi dibăcie”, „Ceaiul de la ora patru”, „Traian Brad”, „Logos” etc.
