Transnistria începe un joc periculos. Ce îi vor cere separatiștii lui Putin

Pe 29 februarie cetățenii ruși sunt programați să meargă la urne pentru a susține realegerea lui Putin pentru un nou mandat. Deși nu există niciun dubiu că Comisia Electorală Centrală a Rusiei va declara victoria în orice circumstanțe, Kremlinul este hotărât să pregătească ceva pentru alegeri care să consolideze și mai mult sprijinul cetățenilor pentru președinte.

Ocazia pentru aceasta se pregătește să fie oferită de Transnistria. În ajunul discursului lui Putin, regiunea va cere oficial ajutorul Rusiei și va reaminti Kremlinului că dorește să devină parte integrantă a Federației Ruse.

Ca răspuns – în cel mai radical scenariu – Rusia ar putea chiar anunța anexarea acestei regiuni moldovenești.

Cu toate acestea, Moldova consideră această opțiune nerealistă, deoarece un astfel de pas ar lovi atât Transnistria însăși, cât și influența Moscovei în regiune. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că logica în deciziile internaționale nu este punctul forte al Kremlinului. Așadar, acest scenariu sinucigaș pentru Transnistria nu poate fi exclus.

Convoacă pe toată lumea

Autoritățile autoproclamate transnistrene pregătesc un eveniment politic de o asemenea anvergură, cum nu s-a mai văzut aici de mulți ani. La 28 februarie, la Tiraspol, ele convoacă un “congres al deputaților de toate nivelurile”, adică așa-numitul parlament transnistrean, precum și consiliile raionale, orășenești, municipale și sătești din această regiune controlată.

Un astfel de congres nu este un format unic

Tiraspolul organizează astfel de evenimente atunci când este nevoie de o decizie de urgență. Congresul actual va fi, în mod oficial, al șaptelea. De patru ori au avut loc astfel de evenimente în 1990-1991 pentru a declara “independența” Transnistriei; al cincilea congres a avut loc în 1995 pentru a aproba “constituția” regiunii.

Dar cel mai indicativ a fost însă precedentul, al șaselea congres, care a avut loc acum 17 ani, în 2006. Atunci, toți deputații transnistreni au fost aduși la Tiraspol pentru a sfinți decizia de a organiza un referendum privind viitorul Transnistriei. Conform rezultatelor referendumului organizat în același an, comisia electorală centrală locală a anunțat că peste 97% dintre transnistreni au susținut viitoarea încorporare a Transnistriei în Rusia. Și, de asemenea – au votat în favoarea menținerii “independenței” până când va avea loc aderarea la Federația Rusă.

Acel referendum nu a schimbat mare lucru – din punct de vedere legal, nimeni din comunitatea internațională nu l-a recunoscut și, de fapt, regiunea se afla sub ocupație și control efectiv rusesc chiar și înainte. Singura consecință – și nu imediat, ci aproape 10 ani mai târziu – a fost că steagul rusesc a fost declarat al doilea drapel de stat în regiune.

Dar liderii transnistreni încă fac apel la această decizie

Motivul oficial al actualei adunări extraordinare este reprezentat de problemele economice ale Transnistriei și de presupusa blocadă a acesteia de către autoritățile moldovenești, deși acest termen, folosit acum de liderii transnistreni, este o exagerare evidentă.

Cu toate acestea, congresul din 2006 a fost, de asemenea, justificat de liderii transnistreni pe baza unor considerente economice și a blocadei de atunci – și s-a încheiat cu un vot privind “aderarea la Rusia”.

Iar în 2024 nu se ascunde prea mult că deciziile congresului vor fi de ordin geopolitic, nu economic.

“Putin, salvează-ne!”

Motivele economice care ar fi înfuriat atât de mult conducerea transnistreană sunt relevante încă de anul trecut: atunci guvernul moldovean a anulat regimul de importuri fără taxe vamale care era în vigoare pentru companiile transnistrene.

Paradoxal, dar este un fapt: întreprinderile situate în regiunea separatistă se află de mult timp într-o poziție competitivă mai bună decât producătorii din partea controlată de guvern a Moldovei. Anul trecut, Chișinăul a decis să elimine acest dezechilibru și a egalat drepturile și obligațiile agenților economici transnistreni cu cele ale altor companii moldovenești, ceea ce, desigur, nu a fost pe placul Tiraspolului – dar nu a putut face nimic în acest sens.

Așa cum se întâmplă adesea în autocrații, decizia a fost formulată ca și cum ar fi fost cerută de popor. Astfel, vinerea trecută, cetățenii i-ar fi adresat ideea organizării unui congres general liderului regiunii, Vadim Krasnoselski, luni acesta a susținut-o, iar miercuri “parlamentul” Transnistriei a anunțat că reuniunea va avea loc la 28 februarie. Locul, participanții și ora evenimentului au fost stabilite.

Doar decizia, de dragul căreia deputații sunt conduși la Tiraspol, nu este făcută publică.

Așadar, unde este informația că va fi vorba despre Rusia?

Cert este că politicienii de top din Transnistria nu o ascund. Doar detaliile sunt necunoscute. Mai mult, autoritățile au început deja munca de informare pentru a pregăti populația.

Șeful parlamentului transnistrean, Alexandru Korshunov, s-a angajat să demonstreze în mass-media că asimilarea afacerilor transnistrene cu cele moldovenești “duce la o catastrofă umanitară”, care ar trebui să fie împiedicată prin decizia congresului. Cu toate acestea, Korshunov a menționat că congresul se va adresa întregii lumi, nu doar Rusiei. “Situația este dificilă și este necesar să facem apel la toate structurile, inclusiv la cele europene”, a spus el, fără a dezvălui, însă, esența apelului.

Mai multe detalii au fost dezvăluite de Vadim Kravciuk, deputat al “Consiliului Suprem al Transnistriei”, care a recunoscut în cadrul emisiunii postului de televiziune TSV din Tiraspol că scopul congresului este de a confirma că Tiraspolul dorește în continuare să se alăture Rusiei. “Nu are sens să organizăm un alt referendum, dar să confirmăm decizia anterioară este oportun…. Transnistria.

O soluție perdantă

Chișinăul urmărește inițiativa Transnistriei, dar nu se panichează încă. De asemenea, știe foarte bine că “autoritățile” transnistrene nu iau astfel de decizii de capul lor, aceste acțiuni sunt coordonate cu Moscova și, probabil, chiar inițiate de aceasta.

Nu există niciun motiv formal pentru protestul Republicii Moldova – la urma urmei, ordinea de zi a congresului nu este făcută publică și nu există niciun proiect de decizie care va fi supus “aprobării” deputaților din sate și localități. Există o mare probabilitate ca participanții obișnuiți la congres să vadă documentul pe care îl vor vota după ce acesta va fi aprobat.

Deputatul Oazu Nantoi, unul dintre puținii specialiști transnistreni din actualul parlament moldovean, nu se așteaptă să vadă în apel formulări atât de radicale, așa cum prezice Ciorba. “Eu cred că va fi ceva nu atât de radical (ca un apel la anexare. – PE). Dar s-ar putea să existe un apel către Putin de a proteja Transnistria”, explică el.

Cel mai important, Nantoi consideră că nu este favorabil pentru Rusia să declare legal anexarea malului stâng al Nistrului în acest moment – fie cu sau fără apelul deputaților transnistreni.

“În situația în care Rusia caută în actualele alegeri prezidențiale din Republica Moldova un candidat unic care să se poată opune președintelui Sandu, nu înclin să cred că vor merge pe o astfel de agravare”, a explicat el, făcând apel la faptul că o anexare legală a Transnistriei ar lovi baza electorală pro-rusă din Republica Moldova.

Acest raționament este logic și corect. Există însă un singur “dar”.

În Rusia, astfel de decizii sunt luate de Putin personal, iar acesta nu este întotdeauna ghidat de o logică formală.

Într-adevăr, o anexare imediată nu ar aduce decât prejudicii Rusiei

În primul rând, pentru că ar rămâne pur declarativă: spre deosebire de deciziile din trecut privind anexarea teritoriilor ocupate din Donbass și din sudul Ucrainei, unde Federația Rusă a fost implicată simultan în ostilități, nu va putea face nimic similar cu Transnistria. Această regiune nu are graniță cu Federația Rusă și nici acces la mare. Rușii nu vor putea să transfere acolo arme suplimentare și nici măcar să numească și să transporte acolo emisarii lor – cu excepția celor care se află deja pe teritoriul transnistrean.

De asemenea, nici nu se pune problema “deschiderii unui al doilea front cu Ucraina” de pe teritoriul transnistrean în cazul anexării – pe acest teritoriu nu există facilități militare, iar un contraatac al AFU ar duce la o înfrângere aproape fulgerătoare a Tiraspolului (citiți sau vedeți explicațiile EuroPravda de anul trecut pentru detalii).

Pe scurt, dacă Kremlinul decide să facă așa ceva, ar fi o acțiune care nu ar aduce niciun avantaj tangibil Moscovei

Iar această potențială soluție va fi cu atât mai dezavantajoasă pentru elitele politice și de afaceri transnistrene, pentru care este de dorit să mențină status quo-ul cât mai mult timp posibil.

Dar această analiză nu ține cont de factorul alegerilor din Rusia, precum și de istoricul deciziilor lui Putin, care în cele din urmă s-au dovedit a fi dăunătoare pentru el.

Sursa Eurointegration